„Partidele pro-europene au dificultăţi. E nevoie de implicarea noastră în întărirea instituţiilor democratice din statul vecin „, a subliniat Klaus Iohannis, după ședința CSAT.

Cum poate România ajuta statul vecin? “Bucureștiul se poate implica în întărirea valorilor democratice din Republica Moldova cum a facut-o și până acum”, afirmă, la RFI, profesrul Armand Goșu, specialist în spațiul estic al Europei: ”trimițând experți acolo, invitând tineri din Republica Moldova în România sau facilitându-le deplasări pentru documentare și training la Bruxelles”.

Armand Goșu subliniază, însă, că în ultimii doi ani o parte importantă a societății și mai ales liderii pro-europeni autentici sunt îngrijorați de faptul că România ar susţine formaţiunea controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc: ”A fost o perioadă foarte fastă în care România s-a implicat de o manieră pozitivă în construcția democratică și în destinul țării vecine. Din păcate, în ultimii doi ani-doi ani și jumătate, se traversează o perioadă destul de puțin fastă. Opinia publică activă din Republica Moldova e mai de grabă îngrijorată de atitudinea Bucureștiului față de elita politică de acolo (n.r. din Republica Moldova). Cei mai mulți lideri politici pro-europeni autentici consideră că Bucureștiul sprijină regimul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc, un om care este detestat, potrivit sondajelor de opinie, de mai mult de 90% din populația țării”.

Unirea, obiectiv real sau diversiune?

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că grupul de lucru care va gestiona relaţia cu Republica Moldova va trata inclusiv subiectul unirii. „Discuţia despre o eventuală unire se va trata în strategia pe care o vom discuta în CSAT la sfârşitul anului”, a precizat Iohannis.

Întrebat cât de reală este chestiunea unirii dintre România și R Moldova, Armand Goșu spune că a vorbit recent cu sute de persoane din statul vecin despre acest subiect și că nu este niciun interes pentru unirea cu România. La București, însă, ”există interes pentru acest subiect. În funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale din R Moldova din octombrie și noiembrie (cele două tururi), va fin întocmit acest raport (n.r. despre care vorbește președintele Iohannis) care nu e clar dacă face sau nu parte din strategia pe care urmează să o prezinte acea comisie”.

În ceea ce privește aspectul practic ale unirii dintre Republica Moldova, profesorul spune că e de părere că  ”asistăm mai de grabă la o manipulare aici, probabil, parte a războiului hibrid pe care îl duce Rusia în regiune”.

”Este o temă cu un mare potențial emoțional. Subiectul unirii probabil va fi principalul subiect din războiul hibrid pe care, la un moment dat, Rusia îl va amplifica împotriva României”, conchide Armand Goșu.

rfi.ro