Un top al firmelor reprezintă o valoare în sine, pentru că el permite caracterizarea unei companii, iar pentru cei din lumea transparentă a afacerilor este important să participe la un astfel de top, afirmă Aurel Vainer, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, într-un interviu acordat AGERPRES.

În opinia sa, ideea de reindustrializare este o temă majoră pentru România și ‘va veni momentul să se facă ceva, nu numai să discutăm’.

Potrivit lui Aurel Vainer, marea putere industrială a Bucureștiului este într-un declin real, motiv pentru care el susține că ‘sună ceasul să ne revenim’. Ținând cont de forța de muncă din Capitală și de capacitatea de a comunica cu alte zone ale lumii și de a asigura vehicularea mărfurilor, Bucureștiul ar trebui să aibă un proiect special de reindustrializare, apreciază vicepreședintele CCIB.

AGERPRES: Topul firmelor din București a ajuns la cea de a XXI-a ediție. Cum a început totul?
Aurel Vainer: 21 de ani la rând, firmele din București au concurat pentru acest top. Topul s-a născut, inițial, prin anii ’93-’94, ca Topul Național al Firmelor, la CCIR. Noutatea acestui top a constat în faptul că avea o sursă de informație destul de sigură și, în al doilea rând, a oferit o clasificare multicriterială. Noi, la CCIR, am creat acest sistem multicriterial în Topul firmelor, în care pot spune că am avut un rol paternal. Am ajuns la un sistem de indicatori, luat drept criterii, și apoi melanjarea după o metodă statistico-matematică care să dea un punctaj cât mai complet și realist. Sigur, topul s-a dezvoltat odată cu comunitatea de afaceri. Și au fost mulți ani în care se consemnau sporuri de firme, de oameni de afaceri. A venit o vreme în care lumea afacerilor s-a restructurat, a scăzut, avem cazul insolvențelor multiple din ultimii ani.

Topul rămâne o valoare în sine pentru că el permite să caracterizezi o firmă, o companie cum se spune acum, indiferent după ce grad de mărime are, într-un mod cât se poate de obiectiv, pe bază de indicatori statistici, economico — financiari, așa cum rezultă din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului și datele anuale ale Ministerului Finanțelor.

AGERPRES: Care este valoarea acestui top pentru mediul de afaceri?
Aurel Vainer: Este necesar ca să poți să te recomanzi tu în raporturile cu comunitatea de afaceri, dar să ai și o recomandare, să zicem, obiectivă, chiar oficială, cum este cea dată de Camera de Comerț și Industrie a Bucureștiului sau de CCIR. Chiar la o licitație importantă, pe lângă alte documente, este important să prezinți și o certificare că ești în topul firmelor din București, sau din România. Este o calitate în plus. În raporturile directe de afaceri dintre doi oameni, între doi posibili parteneri, este la fel de importantă o astfel de certificare. Topul nu este o roată descoperită în România, se practică în multe țări cu comunități de afaceri dezvoltate. Sigur, asta într-o lume curată a afacerilor, nu în lumea gri, nu în lumea subterană. Desigur, și în România există această lume transparentă, deschisă, a afacerilor. Pentru cei din această lume este important să participe la un top al firmelor. În București, de câțiva ani, s-a trecut la un top al sectoarelor, pentru că lumea afacerilor a vrut să se cunoască și la nivel ,,micro’, să afle cât mai multe unii despre alții.

AGERPRES: Ce înseamnă Capitala din punct de vedere al activității economice?
Aurel Vainer: 135.872 firme bucureștene au depus bilanțul aferent anului 2013, în creștere cu 2,2% față de anul 2012, iar 23,1% dintre firmele care au depus bilanțul au îndeplinit cumulativ criteriile stabilite în metodologia de realizare a Topului, respectiv 31.329 firme, în creștere cu 6,2% față de anul 2012, iar din aceste, circa 4.000 de firme sunt premiate la topul firmelor pe baza activității lor din anul 2013. CCIB premiază 3.919 firme, structurate pe șase domenii de activitate, respectiv cercetare-dezvoltare și high tech; industrie; construcții; servicii; comerț, turism; agricultură, pescuit și piscicultură.

Regiunea București-Ilfov a atras circa 61,4% din totalul investițiilor străine directe realizate în România după 1990 și până în prezent (circa 36,8 miliarde euro). De asemenea, cea mai mare parte a investițiilor străine directe în firme greenfield se înregistrează tot în această regiune.

Bucureștiul concentra, la 31 august 2014, 86.171 societăți comerciale cu capital străin (45% din totalul consemnat la nivel național), cu un capital social subscris cumulat de 18,6 miliarde euro, respectiv 53% din totalul capitalului social subscris la nivel național de societățile cu participare străină la capital. 22 dintre primele 40 de companii după participarea străină la capitalul social subscris sunt înregistrate în Capitală.

Firmele din Capitală asigură 16% din totalul exporturilor la nivel național și 28% din totalul importurilor. Circa 90% din numărul total al băncilor care operează în România au sediul central în Capitală, 60% din activitatea de cercetare științifică la nivel național are loc tot aici, iar 30% din totalul suprafeței de vânzare și desfacerile cu amănuntul la nivel național se înregistrează tot în București. Dacă vorbim de turism, Capitala înregistrează 18% din numărul total de sosiri la nivel național în principalele structuri de primire turistică și 24% din sosirile la nivel național în hoteluri.

AGERPRES: Despre Capitală, din punct de vedere al activității economice, numai de bine?
Aurel Vainer: Nu. În primele șapte luni ale anului 2014, în Capitală s-a înregistrat o creștere a producției industriale cu 4,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, procent inferior celui înregistrat la nivel național (+8,5%). De asemenea, în aceeași perioadă, Bucureștiul a consemnat o creștere cu doar 0,2% a cifrei de afaceri din industrie, față de primele șapte luni ale anului 2013. Comparativ, la nivel național s-a înregistrat o creștere a aceluiași indicator cu 10%. De asemenea, în București s-au înmatriculat, în primele șapte luni ale anului 2014, doar 12.419 adică 18% din totalul celor 70.574 înregistrate la nivel național, ceea ce indică o dinamică negativă, de minus 5% comparativ cu anul precedent. Tot în Capitală, în această perioadă, s-au dizolvat 2.625 de firme și s-au radiat 6.896, iar în insolvență au intrat 2.497 de firme. Cifrele nu arată o situație bună a mediului de afaceri. Poate chiar ar trebui să ne îngrijoreze aceste cifre.

AGERPRES: Majoritatea firmelor intrate în Top sunt din sectorul serviciilor—37%, în timp ce numai 25% sunt din industrie. Ar trebui să ne îngrijoreze?
Aurel Vainer: Cred că implicarea în activitățile de export a dus la această diferență. Exportul, în prezent, se bazează pe industria automobilului și care este localizată la Pitești și la Craiova. Din păcate, pentru celelalte industrii nu a fost același ritm. Cererea pe piața internă nu a fost la fel ca pe plan extern. Sunt o seamă de industrii care nu au mai mers atât de bine. Ideea de industrializare este o temă majoră pentru România. Și cred că va veni momentul să se facă ceva, nu numai să discutăm despre reindustrializare. Să nu uităm că în București au fost mari platforme industriale care nu mai există. Unele s-au restructurat, altele au dispărut. Marea putere industrială a Bucureștiului este într-un declin real și atunci, cred eu, că sună ceasul să ne revenim. Ținând cont de forța de muncă din Capitală și de capacitatea de a comunica cu alte zone ale lumii și de a asigura vehicularea mărfurilor, Bucureștiul ar trebui să aibă un proiect special de reindustrializare.

AGERPRES: Care ar fi, în acest context, acele industrii care s-ar preta zonei Capitalei?
Aurel Vainer: Cred că în primul rând trebuie să avem grijă de factorul de mediu. Atenție mare la dezvoltarea ramurilor poluante. Mă gândesc la industriile performante din construcțiile de mașini, din IT. Mă gândesc, de asemenea, la industria aviației, industria automobilelor, industria ușoară, industria textilă și a confecțiilor, ea nu este poluantă, forță de muncă feminină există. Și, bineînțeles, este vorba de crearea unor parcuri industriale care să sprijine, pe de o parte dezvoltarea micilor întreprinzători, cu rol de incubator de afaceri. Desigur, nu trebuie uitată industria alimentară. Bucureștiul era cândva un mare producător de alimente și asta dacă luăm numai industria laptelui, industria cărnii…Industria ar trebui să fie, deci, un polarizator al dezvoltării în viitorul apropiat.

AGERPRES: Există un plan concret pentru dezvoltarea acestor industrii cu potențial de creștere a mediului de afaceri bucureștean? Un plan al CCIB de la care să porniți discuțiile cu autoritățile centrale și locale?
Aurel Vainer: Nu cred că putem vorbi despre așa ceva. Sunt niște idei, niște gânduri. Dar poate că într-adevăr pentru CCIB ar fi o temă majoră — gândirea șanselor de dezvoltare a unor activități, poate nu neapărat industrie, dar prioritare. Noi am avut, pentru material rulant, celebrele Ateliere Grivița care produceau multe în domeniul căilor ferate. Poate, odată cu revitalizarea CFR, fiind diverse proiecte, să se nască ceva în acest sector. Ar trebui să avem la nivelul Camerei bucureștene o întrepătrundere mai mare cu autoritățile centrale și locale.

AGERPRES: Care au fost datele de eligibilitate în Topul bucureștean?
Aurel Vainer: Sunt admiși în Top comercianții care în anul 2013, potrivit datelor de bilanț, au înregistrat profit din exploatare și au consemnat o cifră de afaceri de minimum 100.000 lei în cazul microîntreprinderilor și minimum 250.000 lei în cazul celorlalte entități. Spre deosebire de alte clasamente, realizate în funcție de un singur criteriu (cifra de afaceri, domeniul în care activează societatea sau dimensiunea acesteia), Topul organizat la nivelul sistemului cameral se realizează potrivit unei metodologii severe și complexe, aprobate și aplicate unitar, la nivel național. În stabilirea clasamentelor au fost luați în calcul următorii indicatori: cifra de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficiența utilizării resurselor umane; eficiența utilizării capitalului angajat. Acești indicatori au fost calculați în baza a 16 elemente extrase din situațiile financiare depuse de firme la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).