Dochia: „Sistemul care stă la baza bitcoin este posibil să schimbe foarte mult lucrurile în sistemul financiar”
* Dochia: „Probabil că, la un moment dat, guvernele vor începe să ia măsuri împotriva acestor monede”
* Adrian Mitroi: „Operăm într-o altă realitate economică; timpul este activul nostru cel mai preţios, iar băncile trebuie să se adapteze”
* Mitroi: „Bitcoin-ul nu va fi afectat niciodată de inflaţie, pentru că este limitat”
* Vasilescu: „BNR nu încurajează circulaţia paralelă a monedelor virtuale”
Monedele virtuale şi tranzacţiile cu acestea nu fac, deocamdată, nicio concurenţă băncilor, este de părere Aurelian Dochia, analist financiar şi administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale. Domnia sa consideră că lumea acestor monede este paralelă cu situaţia financiar-bancară obişnuită: „Nu cred că aceste monede vor ajunge vreodată să aibă importanţa şi relevanţa banilor oficiali. Unul din motive este că autorităţile din diverse ţări, guvernele nu recunosc monedele virtuale şi s-au arătat destul de îngrijorate şi de sceptice faţă de circulaţia paralelă a lor. Probabil că vor rămâne paralele cu sistemul oficial atâta vreme cât nu vom putea plăti impozite şi taxe cu ele”.
Acum există un număr destul de mic de comercianţi care acceptă monede precum bitcoin-ul, atrage atenţia specialistul, considerând că acesta cu siguranţă va creşte, dar nu va ajunge să concureze sau să echivaleze cu monedele actuale oficiale. „Probabil că, la un moment dat, guvernele vor începe să ia măsuri împotriva acestor monede, a adăugat domnia sa, continuând: „Acest sistem sigur se va mai dezvolta, pentru persoanele care nu vor să fie urmărite, dar va rămâne paralel cu pieţele specializate. Iniţial, principala utilitate a acestor monede era pe pieţele negre, ilegale, cum ar fi traficul de droguri. De când au apărut şi comercianţi legali care acceptă bitcoin-ul, de exemplu, moneda virtuală poate avea legătură şi cu pieţele albe. Am putea spune că monedele virtuale rămân într-o zonă gri, acesta fiind unul din motivele pentru care autorităţile nu le acceptă. Pentru cei care fac tranzacţii cu bitcoin, spre exemplu, există un risc destul de mare. Anul trecut a fost un moment în care cumpărătorii au avut pierderi foarte mari, după ce fondatorul şi bursa pe care se tranzacţiona bitcoin-ul au fost investigaţi, iar preţul a scăzut”.
Lumea bitcoin rămâne o zonă marginală, conchide domnul Dochia, menţionând că, printre cei care apelează la ea, sunt şi foarte mulţi care nu au încredere în sistemul autorizat şi oficial şi mulţi care nu vor să mai fie urmăriţi. Riscurile, într-un asemenea sistem, sunt suportate absolut personal, avertizează Aurelian Dochia, precizând că „nu poţi cere protecţie Guvernului în nicio situaţie”.
În acelaşi timp, specialistul evidenţiază că, dincolo de bitcoin şi de această piaţă paralelă, trebuie ţinut cont şi de faptul că sistemul tehnologic care stă la baza acestei monede este o invenţie extraordinară, care ar putea schimba foarte mult lucrurile – procedurile, insrtumentele – în sistemul financiar.
„Acţiunile la bursă, activele etc., se pot baza pe o astfel de tehnologie. Ca logistică, această tehnologie oferă posibilitatea efectuării unor tranzacţii sigure, instantanee, fără nicio entitate centralizatoare”, a concluzionat Aurelian Dochia.
Adrian Mitroi: „Prin achiziţionarea bitcoin, nu cumperi o monedă, ci confortul că tranzacţia nu poate fi contabilizată”
Achiziţia de monede virtuale nu reprezintă o investiţie, consideră Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, care ne-a spus: „Prin achiziţionarea bitcoin, nu cumperi o monedă, ci confortul că tranzacţia nu poate fi contabilizată. Nu cumperi o altă monedă, ci intimitatea pe care o dă această monedă. În plus, nu ai putere de calcul. Când toată lumea este conştientă de costul tranzacţionării, să achiziţionezi monede virtuale este o formă a consumatorului, care, cu riscurile pe care şi le asumă, explorează teritoriile necartografiate a ceea ce se numeşte blockchain, bitcoin etc”.
Tranzacţiile cu astfel de monede sunt în valuri, subliniază domnul Mitroi, arătând că unele bănci mari de investiţii s-au retras din consorţiile care lucrează cu aceste monede.
De acum, băncile nu mai au cele mai profitabile linii de business, însă noile platforme de tranzacţionare nu sunt atât de sigure, spune specialistul, explicând: „Este un risc pe care ţi-l asumi. Este o nouă statistică a lumii, la fel cum şi ETF-urile sunt instrumente derivate, dar care ar trebui să fie foarte populare. Sunt nişte mici indici bursieri foarte uşor de tranzacţionat. Acestea au riscul brokerului care calculează valoarea titlului. Lumea s-a stratificat şi unii dintre noi, consumatori din piaţa valutară, suntem dispuşi să ne asumăm anumite riscuri pentru a obţine anumite beneficii. Unii apreciază faptul că tranzacţiile nu pot fi sau pot fi foarte greu urmărite şi pentru asta plătesc riscul de a face tranzacţii în bitcoin. Alţii se reorientează întrucât costurile noii tehnologii sunt foarte mici şi îşi construiesc un bypass la sistemul bancar.
O parte importantă din clienţi valorizează faptul că nu ştiu cine este cealaltă parte şi nici nu vor să ştie, pentru că raportul preţ/beneficiu este în avantajul lor. Tranzacţiile se fac numai între clienţi, nu mai există o bancă centrală. Pentru ei, este mai eficient să facă tranzacţiile în aceste condiţii, în care nu îşi cunosc partenerul de afaceri. Operăm într-o altă realitate economică”.
Adrian Mitroi spune că este grav modul de fiscalizare a acestor tranzacţii, menţionând că bitcoin nu va fi afectat niciodată de inflaţie, pentru că este limitat.
Totodată, domnia sa consideră că băncile se vor metamorfoza şi vor trece complet la servicii digitale, pentru că este mult mai ieftin şi „nu au de ales”: „Capitalul lor este prea preţios ca să mai fie investit în active reale. Banca nu va avea altceva de făcut decât să se îndrepte către lumea digitală. Capitalul ei este foarte scump, fiind reglementat, transparent şi verificat, ceea ce costă”.
De fapt, noua monedă este timpul, spune domnul Mitroi, subliniind că timpul este activul cel mai preţios pe care îl avem, iar băncile va trebui să se adapteze acestui lucru.
Bitcoin-ul şi toate platformele similare sunt business-uri marginale, dar nu sunt relevante, concluzionează Adrian Mitroi, adăugând: „Pentru noi este relevantă competiţia pe care o plătim. Nu mai vrem bănci dichisite şi spaţii de parcare, pentru că spaţiul este foarte scump. Şi bitcoin va avea competiţie, iar atunci vor interveni costurile şi dimensiunile lor”.
Vasilescu: „BNR nu crede că în România ar putea fi de bun augur introducerea unor monede de tip bitcoin”
BNR nu crede că în România ar putea fi de bun augur introducerea unor monede de tip bitcoin, ne-a spus Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României, menţionând: „BNR nu încurajează această circulaţie paralelă. Fiecare trebuie să vadă şi riscul, nu doar avantajul”.
Din cele 21 de milioane de monede bitcoin, aproximativ 19 milioane se află în circulaţie, scopul achiziţionării sale fiind atât speculativ, cât şi utilizarea ca instrument de plată, ne-au explicat specialiştii din piaţă.
Valoarea unui bitcoin a depăşit pragul de 1.700 de dolari, de la circa 740 de dolari, anul trecut. Unii brokeri din piaţă estimează că, în câţiva ani, un bitcoin ar putea ajunge la valori fulminante.

http://www.bursa.ro/aurelian-dochia-tehnologia-de-la-baza-bitcoin-o-inventie-extraordinara-322834&s=banci_asigurari&articol=322834.html