La o lună de la Paști, arhiepiscopia Tomisului organizează slujba de Înviere în noaptea de 26 mai. „Sunt dorințe neîmplinite ale credincioșilor de a se împărtăși la Liturghia Învierii din noaptea de Paști și de a duce, la casele lor, Lumina Învierii” este motivația acestei decizii. Conducerea Bisericii se delimitează de hotărârea Arhiepiscopului Teodosie despre care spune că speră că va putea fi implinită cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. Contradicția dintre cele două părți reflectă, potrivit sociologului Barbu Mateescu, diferențele sau chiar conflictul dintre tabăra mai conservatoare și cea mai cooperantă din interiorul bisericii.

Credincioșii ortodocși din arhiepiscopia Tomisului vor putea participa la o nouă slujbă de Înviere, la o lună după Paște. Arhiepiscopul Teodosie, care și-a atras critici dure pentru că a împărtăşit, în plină pandemie, mai mulţi copii cu aceeaşi linguriţă, anunță că organizează o slujbă specială în noaptea de 26 spre 27 mai când oamenii vor primi lumina, la fel ca în noaptea de Paşti, și se vor putea împărtăși.

Românii nu au putut merge la biserică de Paști întrucât era stare de urgență în contextul pandemiei de coronavirus. Nici acum slujbele nu se țin în biserică ci afară, pentru limitarea infectărilor. Patriarhia Română anunță că decizia Arhiepiscopiei Tomisului este asumată exclusiv de ierarh și își exprimă speranța că va putea fi împlinită cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. Sociologul Barbu Mateescu explică la RFI care este însemnătatea demersului arhiepiscopului Teodosie.

Barbu Mateescu: Sunt două elemente aicea. În primul rând ritualul este foarte important în Biserica Ortodoxă, în orice biserică ortodoxă. Orice element care provoacă un deranjament de vreun fel, orice fel de deviere de la procedura stabilită este cel puțin enervantă. Nu este exclus ca oamenii din interiorul bisericii să perceapă modul în care a fost organizat Paștele, în circumstanțele pandemiei, practic un Paște ratat, o ceremonie care nu s-a desfășurat deloc normelor. Deci există și acest element, haideți să recuperăm normalitatea ritualului.

Reporter: Este ceva ce se întâmplă doar la Constanța, poziția Bisericii Ortodoxe este cu totul alta. Ba chiar au subliniat foarte clar că în noaptea de Paște au fost slujbe, foarte mulți oameni au primit lumina. Care-i nevoia?

B.A. Ajungem la al doilea element. Este vorba despre o instituție politică, este vorba de o instituție în care persoane cheie se poziționează pentru, de exemplu, ocuparea funcției de viitor patriarh. Exact în modul în care vorbim de o declarație politică, între campanii electorale, care are rolul de a influența opinia publică, la fel vorbim și în interiorul bisericii despre diferite personalități care se poziționează, care vor să se identifice ca fiind relevante pentru dezbaterile viitoare, inclusiv votul pentru alegerea următorului patriarh. Este și o dezbatere ceva mai profundă și mai veche, în interiorul BOR, între diferite segmente cu aspirații și cu percepții diferite apropo de rolul pe care trebuie să-l joace biserica, sau mesajele pe care trebuie să le dea biserica. Pandemia asta a permis ca acest conflict foarte vechi, de cel puțin un deceniu, să se manifeste și aici. Adică să existe, să zicem așa, tabăra un pic mai conservatoare, să poată să spună iată trebuie ne asumăm, chiar și dacă intrăm în conflict cu statul dintr-un punct de vedere sau altul, trebuie să ne asumăm un anumit rol, pe când cealaltă tabără e mai cooperativă și mai deschisă către ideea de a coopera cu entități din afara bisericii, cum este în cazul de față statul și reglementările pe care le-a introdus vizavi de pandemie.

Rep. Cum credeți că vor reacționa oamenii? Vineri va avea loc înmormântarea arhiepiscopului Pimen, care știm că a murit de coronavirus.

B.A. Sunt foarte multe nuanțe aicea pentru că vorbim de publicuri foarte diferite între ele. Nu știu și probabil că nu știm foarte mulți cum este comunitatea persoanelor poate credincioase din Constanța  și care sunt foarte atente la ceea ce se întâmplă în acest plan. Cel mai probabil scenariu este ca ceea ce se întâmplă acuma să ducă la accentuarea unor divizări între persoanele care merg la biserică, care respectă absolut toate regulile, sau marea majoritate a regulilor, care au de-a face cu viața de creștin, care nu numai că afirmă că sunt credincioase dar chiar cunosc fundamentele credinței și marea majoritate a românilor care sunt ceva mai, e o credință un pic mai superficială și mai de fațadă. Pentru al doilea grup va fi cumva ironic spre amuzant și poate chiar tragic că, la câteva zeci de ore după înmormântarea unui ierarh care a murit din cauza acestui virus, o parte a bisericii acționează de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. În schimb s-ar putea ca în rândul oamenilor foarte credincioși unii să spună, da, așa este corect, alții dimpotrivă, să reacționeze foarte argumentat și să spună nu se reia, nu este un meci care se dă din nou la televizor – învierea lui Iisus Hristos. S-ar putea să apară divizări de mai multe feluri în urma acestei inițiative.

Rep. Arhiepiscopia Tomisului susține că biserica nu este o instituție de alimentație publică așa că regula cu lingurița de unică folosință nu i se aplică. Au fost împărtășiți copii sâmbăta trecută, la slujbă, cu aceeași linguriță, din același potir. Ce îi determină pe oamenii care și-au dus copiii să fie împărtășiți să ignore oamenii de știință?

B.M. E mai importantă pentru ei credința decât știința. Aici bine am venit la o temă  faimoasă și anume întârzierea istorică a României. Nu suntem Cehia, suntem cu sute de ani în urmă, ca să iau reper de țară din spațiul nostru oarecum geografic dar care cu totul altă atitudine. Mai interesant mi se pare ce imagine prezintă asta apropo de biserică. S-au cheltuit tone de cerneală și eforturi colosale  în Europa Centrală și de Vest, în ultima sută de ani, pentru a se demonstra că biserica nu este ruptă de realitatea modernă, nu este un artefact medieval, deci că poate coexista cu știința și se influențează reciproc și chiar și în spațiul ortodox au fost astfel de tentative. Și uite că, pe un subiect destul de clar și simplu și evident e ca și când sunt segmente din biserică care nu știu cum să strige mai tare că nu mai sunt relevante, că trebuie să gândim ca atunci 700 sau 1200 de ani.

Rep. Bine spus segmente pentru că acest lucru, împărtășania la comun la sfârșitul slujbei, deocamdată se întâmplă doar la Constanța. Regulile anunțate de conducerea Bisericii sunt cu totul altele.

B.A. Biserica Ortodoxă Română nu este o instituție militară în care un ordin dat de la vârful ierarhic se transmite în mod perfect și impecabil până la ultimul colțișor. Există foarte multă  autonomie, suprinzător de multă autonomie pentru oamenii care nu au absolut niciun contact cu această instituție. Există diferențe și există o dezbatere, o discuție, poate chiar un conflict între diferite tabere din interiorul BOR. De aceea vedem și această trăsătură, această autonomie a diferitelor arhiepiscopii se poate manifesta în toate precum aceasta.

https://www.rfi.ro/social-121387-care-este-miza-repetarii-slujbei-de-paste-de-la-constanta