Secretarul de stat pentru Afaceri Strategice Bogdan Aurescu a avut vineri consultări cu Reprezentantul Special al Președinției-în-exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare a conflictului din Transnistria, ambasadorul Radojko Bogojević.

Potrivit unui comunicat MAE remis AGERPRES, secretarul de stat a exprimat sprijinul pentru prioritățile Președinției-în-exercițiu a OSCE și pentru mandatul ambasadorului Bogojević, care privește un dosar de primă importanță pentru partea română.

Totodată, Aurescu a arătat că, în noul context regional, „marcat de perspectiva îngrijorătoare a apariției unor noi conflicte prelungite, devin cu atât mai relevante eforturile pentru menținerea dialogului și promovarea soluțiilor politice, cu stricta respectare a dreptului internațional”. Oficialul român a arătat că în ce privește reglementarea transnistreană prioritatea ar trebui să fie „crearea unei atmosfere propice pentru a se trece în sfârșit, în mod eficient, la identificarea parametrilor unei soluții negociate, în condițiile respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale internațional recunoscute”.

„Sunt necesare, în primul rând, voință politică din partea actorilor care au influență directă asupra stării de lucruri din regiunea transnistreană, precum și reținerea de la acte unilaterale, care pot tensiona situația concretă de pe teren”, se arată în comunicatul MAE.

De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat preocuparea României pentru asigurarea dreptului la educație și, în general, pentru situația drepturilor omului din regiunea transnistreană.

„În acest sens, a prezentat pe larg presiunile, acțiunile de intimidare și hărțuire la adresa celor opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană, accentuate începând cu finele anului trecut. Bogdan Aurescu a solicitat menținerea în atenție a situației școlilor și implicarea Președinției-în-exercițiu a OSCE în găsirea de soluții durabile pentru problemele care afectează grav, de mai multă vreme, funcționarea acestor instituții de învățământ”, susține sursa citată.

Ambasadorul Radojko Bogojević a prezentat liniile generale de evoluție în dosarul transnistrean și contextul politic în care se desfășoară în prezent negocierile în formatul ‘5+2’, evidențiind în acest cadru prioritățile și maniera concretă de abordare ale Președinției-în-exercițiu a OSCE.

În cadrul discuțiilor a fost subliniată necesitatea asigurării continuității și substanței în procesul de negociere ‘5+2’, mai ales în actualul context regional și continuarea dialogului regulat pe problematica transnistreană.

Formatul ‘5+2’ reunește la masa negocierilor reprezentanții Ucrainei, Federației Ruse, OSCE, Republicii Moldova și administrației de facto de la Tiraspol, precum și ai UE și SUA. De la reluarea negocierilor formale, în toamna anului 2011, au avut loc 12 runde, cea mai recentă la Viena, în perioada 27-28 februarie 2013.

În 2014 Președinția-în-exercițiu a OSCE este deținută de Elveția, iar dosarul transnistrean va fi gestionat, în acest an, dar și în mandatul viitoarei președinții sârbe a OSCE, de ambasadorul sârb Radojko Bogojević.

 Vizita secretarului de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu în Georgia

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a participat, în perioada 26-27 martie 2014, la Tbilisi, la conferința internațională ‘Economic Integration with the European Union — Prospects and Opportunities’. De asemenea, oficialul român a avut o întrevedere cu Alex Petriașvili, ministru de stat pentru integrarea europeană și euro-atlantică a Georgiei.

Conferința a avut drept obiective promovarea și diseminarea, la nivelul instituțiilor guvernamentale și sectorului privat din Georgia, a beneficiilor aplicării Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb UE — Georgia (DCFTA), care urmează a fi semnat până cel târziu în luna iunie 2014.

Mesajul principal al intervenției secretarului de stat Bogdan Aurescu a evidențiat sprijinul constant al României pentru agenda europeană a Georgiei, necesitatea menținerii angajamentului și ritmului de reformă din partea Georgiei pentru realizarea asocierii politice și integrării economice cu Uniunea Europeană. A relevat faptul că semnarea Acordului de Asociere și a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb nu trebuie privită ca obiectiv final, ci strict ca instrument de etapă, catalizator în orientarea viitoare a pașilor spre reformă si de apropiere de UE. În acest sens, a arătat că este esențial ca UE să recunoască perspectiva aderării la UE a statelor din Parteneriatul Estic, mai ales pe fundalul ultimelor evoluții din regiune.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea angajării într-un efort comun al întregii societăți georgiene — guvernanți, clasă politică în ansamblul său, mediu de afaceri și populație — pentru aplicarea eficienta a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb.

În planul provocărilor externe ale acestui proces, a evocat contextul regional complicat, marcat de anexarea Crimeii, parte a Ucrainei independente și suverane, cu violarea dreptului internațional. În context, a subliniat importanța menținerii unui răspuns ferm, unitar din partea Uniunii Europene și a transformării acestui tip de provocări în puncte forte pentru realizarea asocierii politice și integrării economice a Georgiei cu UE. Cu titlu de exemplu în acest sens, a evocat angajamentul recent afirmat de Consiliul European din 20 martie, de devansare a semnării, până cel târziu în iunie 2014, a Acordului de Asociere și a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb.

În ce privește avantajele concrete pentru Georgia ale Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb, secretarul de stat Bogdan Aurescu a indicat: stimularea schimburilor comerciale dintre UE și Georgia, furnizarea unui regim comercial mult mai stabil și predictibil, bazat pe legislația UE, stimularea fluxului de investiții străine directe ale UE, prin consolidarea competitivității economiei și a sectoarelor individuale, un acces semnificativ mai bun pentru bunurile georgiene pe piața UE în baza eliminării complete a taxelor vamale.

Referitor la cooperarea româno-georgiană, oficialul român a evidențiat două proiecte relevante — interconectorul de gaz AGRI, respectiv Coridorul de transport de mărfuri care să valorifice conexiunea peste Marea Neagră dintre România și Georgia.

Discuțiile cu ministrul de stat Alex Petriașvili au ocazionat un schimb substanțial de vederi asupra pregătirilor pentru semnarea de către Georgia a Acordului de Asociere cu UE, inclusiv a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb, a eforturilor Georgiei de aderare la NATO, a discutării impactului evoluțiilor din Ucraina asupra regiunii, respectiv asupra viitorului relației cu UE a Georgiei și Republicii Moldova, cei mai avansați parteneri estici ai UE, dedicați agendei de reforme.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat susținerea constantă a României pentru aspirațiile europene și euro-atlantice ale Georgiei. A subliniat că România continuă să acționeze ca un susținător ferm pentru semnarea Acordului de Asociere, inclusiv a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb, cât mai curând posibil, până în iunie 2014.

În ce privește aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei, oficialul român a reiterat susținerea de către România a politicii NATO a ușilor deschise și, în acest sens, a obiectivului Georgiei de a primi o perspectivă clară privind aderarea la NATO cu prilejul Summit-ului Aliat din Marea Britanie, din septembrie 2014.

Ministrul de stat georgian a adresat mulțumiri deosebite pentru sprijinul constant și ferm al României pentru eforturile Georgiei de apropiere de UE și NATO.

Cei doi demnitari au realizat și un schimb de vederi cu privire la impactul evoluțiilor recente din Ucraina, cu precădere a celor privind Crimeea, asupra securității regiunii și dinamicii procesului de pregătire a semnării Acordului de Asociere al Georgiei cu UE, inclusiv a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu și ministrul de stat Alex Petriașvili au condamnat anexarea peninsulei Crimeea, parte integrantă a Ucrainei suverane și independente. Oficialul român a evidențiat perspectiva îngrijorătoare a replicării unor noi conflicte prelungite în regiune, în măsură să conducă la configurarea unui arc de astfel de conflicte, în continuarea celor din regiunile Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah și Transnistria.