Contribuția României la dezvoltarea legislației penale internaționale este ilustrată inclusiv prin definirea agresiunii în anii ’30 cu aportul fostului ministru de externe Nicolae Titulescu, a declarat, luni, secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu.

„Contribuția României la dezvoltarea legislației penale internaționale este ilustrată în mod elocvent și în definiția agresiunii în condițiile în care Nicolae Titulescu a fost unul dintre părinții primei definiții consacrate de cele două convenții din 1933 care sunt cunoscute încă sub numele de convențiile Titulescu — Litvinov. Acestea sunt momente de cotitură pentru definirea agresiunii”, a afirmat Aurescu, în cadrul conferinței internaționale „România și Curtea Penală Internațională: între aplicarea deplină a Statutului de la Roma și ratificarea amendamentelor de la Kampala”.

În discursului său, acesta a precizat că în cadrul convențiilor din 1933 erau stabilite cinci situații de agresiune și, enumerându-le, a îndemnat auditoriul să constate actualitatea acelor situații în contextul evenimentelor din Ucraina din zilele noastre.

Referindu-se la Curtea Penală Internațională, Aurescu a arătat că acest organism nu reprezintă doar o comunitate de state, ci o instituție pe deplin funcțională și „actorul-cheie” în combaterea impunității pentru crimele care au șocat comunitatea internațională.

„Curtea Penală Internațională reprezintă o garanție pentru victime că dreptatea se poate face și dreptatea se va face, astfel încât drepturile și demnitatea acestora să fie protejată. (…) Momente ca acesta, când sărbătorim Ziua Justiției Penale Internaționale reprezintă o oportunitate excelentă pentru o reflecție substanțială asupra provocărilor care ne așteaptă, dar și asupra rolului vital pe care îl joacă statele în a ajuta Curtea să-și ducă la îndeplinire mandatul”, a mai spus Bogdan Aurescu.

La conferință a fost prezentă și Fatou Bensouda, procurorul Curții Penale Internaționale, care a cerut „sprijin constant” din partea comunității internaționale astfel încât instituția pe care o reprezintă să-și poată îmbunătăți capacitatea de lucru. De asemenea, Bensouda a solicitat sprijin din partea României și a altor țări pentru creșterea bugetului Curții și a pledat pentru protejarea acestei instituții de politizare.

„Cred că legea este o unealtă puternică pentru a-i trage la răspundere pe criminali. Este o unealtă pentru a face dreptate victimelor. Nimeni nu este și nu ar trebui să fie mai presus de lege. Există un singur standard. Curtea Penală Internațională are potențialul necesar pentru a realiza această promisiune la nivel internațional. Dar nu o putem face singuri. Pentru ca acest sistem să fie eficient, să fie credibil are nevoie de cooperare puternică, consistent și permanent, din partea tuturor actorilor”, a arătat Fatou Bensouda.

Curtea Penală Internațională (CPI) este singura instanță penală internațională permanentă. Această instituție a fost înființată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 122 de state sunt părți la Statutul CPI.

România a semnat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale la data de 7 iulie 1999 si l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.