Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a evidențiat, marți, în cadrul unui discurs susținut la o conferință desfășurată la Palatul Parlamentului, capacitatea României de a acționa ca furnizor de securitate la nivel regional, precum și de a-și asuma un rol sporit în vederea asigurării stabilității în zona extinsă a Mării Negre, informează un comunicat de presă al MAE, remis AGERPRES.

„România va acționa ca motor regional pentru implementarea deciziilor Summit-ului, în parteneriat cu SUA si alți aliați, pentru creșterea coordonării regionale între aliați, dar și ca susținător al partenerilor estici. Dacă securitatea României este mai puternică, securitatea regiunii va fi mai puternică”, a spus Bogdan Aurescu, potrivit sursei citate.

Oficialul român a subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de către liderii aliați, în special în ceea ce privește consolidarea prezenței SUA și NATO în România, inclusiv prin materializarea structurii de comandament aliat și a cooperării navale Aliate intensificate la Marea Neagră.

Totodată, Aurescu a evidențiat rolul „major” al României și al SUA în materializarea deciziilor aliate pentru consolidarea securității dimensiunii sudice a flancului estic a NATO. În context el s-a pronunțat pentru aprofundarea cooperării cu partenerii, între care un loc special îl ocupă Republica Moldova.

Bogdan Aurescu a evocat importanța cooperării româno-americane în plan politico-militar pentru securitatea la nivel regional, precum și pentru întărirea apărării colective a NATO, menționând proiectele bilaterale de nivel strategic.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a participat, marți, la sesiunea „Romania’s Role in CEE Security: Regional Leader in the Making?” din cadrul conferinței organizate, la Palatul Parlamentului, de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington cu tema „Dincolo de „Punctul Critic”. Înțelegerea potențialului României ca lider regional în reformă și securitate”.

 Cea de-a treia reuniune a Task Force-ului România-SUA pentru implementarea ‘Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii’

Ministerul Afacerilor Externe a organizat luni, 8 septembrie 2014, la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Ambasada SUA la București, cea de-a treia reuniune a Task Force-ului România — SUA pentru implementarea ‘Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii’, mecanism bilateral de consultare și cooperare, a cărui activitate reflectă evoluția și aprofundarea Parteneriatului Strategic România — SUA.

Reuniunea a fost co-prezidată de secretarul de stat pentru afaceri strategice din MAE Bogdan Aurescu și adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, Hoyt Yee. Au participat reprezentanți și factori de decizie ai instituțiilor românești cu responsabilități în cadrul Task Force-ului România — SUA pentru implementarea ‘Declarației Comune’, ai Ambasadei SUA la București, precum și ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai Consiliului de Afaceri Americano — Român (AMRO). Evenimentul a avut o importantă componentă economică reflectată de organizarea, în marja sa, a celei de-a treia reuniuni a Grupului de Lucru pe probleme economice și comerciale, platformă de dialog și cooperare bilaterală subordonată Task Force-ului, având drept misiune principală consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic România — SUA.

Cu acest prilej, au fost evaluate stadiul actual al cooperării România — SUA, respectiv perspectivele sale de viitor, cu obiectivul consolidării, aprofundării și extinderii Parteneriatului Strategic România — SUA pe toate componentele ‘Declarației Comune’, de la adoptarea căreia se împlinesc, pe 13 septembrie, trei ani.

În ceea ce privește rezultatele obținute de la precedenta reuniune a Task Force-ului din 14 noiembrie 2013, au fost remarcate dinamica și nivelul înalt al dialogului politic bilateral marcat de vizitele la București ale vicepreședintelui SUA, secretarului Apărării și ale unor membri influenți ai Congresului SUA; finalizarea cadrului juridic de implementare a acordului dintre România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA; extinderea cooperării la baza militară Mihail Kogălniceanu, punct de tranzit pentru militarii și echipamentele SUA înspre și dinspre Afganistan; exercițiile militare comune și măsurile politico-militare de reasigurare ale SUA față de România în contextul crizei din Ucraina, precum și rezultatele Summit-ului NATO de la Wales; adoptarea Planului de Acțiune pentru bună guvernanță economică.

În cadrul alocuțiunii susținute cu acest prilej, Bogdan Aurescu a reafirmat atașamentul României față de Parteneriatul Strategic, o garanție pentru un viitor democratic, stabil și prosper al României, alături de apartenența la UE și NATO și a exprimat încrederea că anul 2015 va reprezenta un reper semnificativ pentru Parteneriatul Strategic România — SUA. ‘În 2015, România și SUA vor finaliza cel mai important proiect strategic de până acum din istoria relațiilor bilaterale prin operaționalizarea Facilității antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu, o contribuție comună româno-americană la securitatea transatlantică. (…) De asemenea, ne așteptăm la o aprofundare a relațiilor economice și comerciale bilaterale. (…) România își dorește să coopereze și mai strâns cu SUA pentru consolidarea parteneriatului transatlantic și în abordarea provocărilor legate de securitate, stabilitate și democrație în vecinătatea sa estică’. (…) Un obiectiv important al României continuă să fie includerea, cât mai curând posibil, în Programul Visa Waiver al SUA, Guvernul României apreciind susținerea politică a Administrației SUA în acest sens’ a mai punctat Bogdan Aurescu în intervenția sa.

La rândul său, Hoyt Yee a remarcat angajamentul comun pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic, subliniind sprijinul pentru continuarea tendințelor pozitive înregistrate în relația bilaterală prin extinderea nivelului de succes atins de cooperarea militară și la alte dimensiuni. A evocat relația bilaterală robustă în domeniul politic și militar, trecând în revistă o serie de inițiative comune de cooperare precum angajamentul româno-american din ultima decadă din Afganistan, Irak, Balcanii de Vest și Marea Neagră. Adjunctul asistentului secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice a evidențiat importanța deosebită a implementării deciziilor adoptate cu prilejul recentului Summit NATO din Marea Britanie. De asemenea, a reliefat rolul cooperării în domeniul securității energetice în contextul interacțiunii bilaterale, remarcând poziția particulară a României în plan regional. În ceea ce privește dimensiunea economică, a salutat Planul de Acțiune în domeniul guvernanței economice, precum și viitorul Parteneriat Transatlantic privind Comerțul și Investițiile (TTIP), care vor contribui la aprofundarea relațiilor economice bilaterale. Totodată, oficialul american a încurajat continuarea demersurilor României pe linia susținerii parcursului european al statelor din vecinătate. De asemenea, a reiterat susținerea SUA pentru realizarea obiectivului României de a deveni membru în Programul Visa Waiver al SUA.

Reuniunea Grupului de Lucru bilateral pe probleme economice și comerciale, organizată — cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe — de către Ministerul Economiei și Ambasada SUA la București, a reconfirmat potențialul de dezvoltare a dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic România — SUA. Au fost abordate teme de interes ale cooperării bilaterale România-SUA în domeniu, consolidarea cadrului legislativ de interes pentru mediul de afaceri, precum și oportunitățile de creștere a investițiilor americane în România. La lucrări au participat, pentru a doua oară consecutiv, și reprezentanții Consiliului de Afaceri Americano — Român (AMRO), aflați în România cu prilejul misiunii anuale de promovare economică.

Informații suplimentare:

La 13 septembrie 2011, la Washington D.C., a fost adoptată, la cel mai înalt nivel, ‘Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii’. ‘Declarația Comună’ fixează cadrul general și liniile prioritare ale interacțiunii bilaterale în cadrul Parteneriatului Strategic România — SUA, pe coordonatele principalelor componente ale acestuia: componenta politică; componenta militară și de securitate; componenta economică; componenta relațiilor interumane; componenta științifică și tehnologică, de cercetare, educațională, culturală.

În contextul adoptării ‘Declarației Comune’, a fost creat Task Force-ul România — SUA pentru implementarea ‘Declarației Comune’. Prima reuniune a Task Force-ului a avut loc la 31 octombrie 2012, iar cea de-a doua la 14 noiembrie 2013. Misiunea principală a Task Force-ului o reprezintă stabilirea măsurile necesare pentru consolidarea, aprofundarea și extinderea cooperării bilaterale în cadrul tuturor domeniilor menționate în textul ‘Declarației Comune’.

La momentul actual, în cadrul Task Force-ului România — SUA pentru implementarea ‘Declarației Comune’ sunt operaționale trei grupuri bilaterale de lucru: Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor (coordonat de MAE), Grupul de lucru pe probleme economice și comerciale (coordonat de Ministerul Economiei), Grupul de lucru dedicat securității energetice (coordonat de ambasadorul Mihnea Constantinescu, Reprezentantul Special al Guvernului României pentru securitatea energetică). Grupurile de lucru se reunesc de-a lungul anului conform unei agende prestabilite și în consonanță cu prioritățile de acțiune definite de ‘Declarația Comună’ și în cadrul dialogului politic bilateral sub egida Parteneriatului Strategic România — SUA.

La lucrările celei de-a treia reuniuni a Task Force-ului România — SUA au participat reprezentanți ai următoarelor instituții românești: Cancelaria Primului — Ministru al României; Secretariatul General al Guvernului; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Economiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiției; Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; Departamentul pentru Energie; Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public — Privat și Promovarea Exporturilor; Ministerul pentru Societatea Informațională; Ministerul Sănătății; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; Ministerul Culturii; Ministerul Educației Naționale; Ministerul Mediului și Pădurilor; Agenția Națională de Integritate; Agenția Națională pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice.