Consiliul Concurenței este deschis la orice inițiativă care flexibilizează procesul de achiziții publice și îl face mai eficient și va acorda o mare atenție legislației privind concesiunile, a declarat, luni, președintele autorității române de concurență, Bogdan Chirițoiu, într-o dezbatere publică organizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

„O să sprijinim instituțiile care transpun directivele și care pregătesc cadrul legal. Putem să ajutăm cu sugestii acolo unde sunt riscuri de a distorsiona concurența. Nu noi am fost cei care au oprit administrația publică să ia măsuri de genul unei liste negre. Unde am anumite rețineri, este faptul că pare arbitrară puterea administrației. De exemplu, proiectul de lege spunea că, dacă apar înțelegeri anticoncurențiale, firmele pot fi scoase din competiție. Acesta este, de fapt, singurul lucru care ne-a creat semne de întrebare”, a spus Bogdan Chirițoiu.

IPP a organizat, luni și marți, un workshop internațional cu tema „O nouă viziune în achiziții publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice și noi coordonate de lucru cu mediul privat”.

„Ne îngrijorează durata foarte mare a contractelor de concesiuni, durată care riscă să blocheze funcționarea pieței, nu pot să intre pe piață companii noi. În același timp, durata prea mare a unui astfel de contract face ca noi, statul, noi, contribuabilii, să nu beneficiem de tehnologiile noi care apar în piață. Unde văd mai mult rolul consiliului este la comportamentul agenților economici. Trebuie să prevenim și să sancționăm înțelegerile între companii care duc la prețuri prea mari de achiziții. Suntem mult mai atenți la fraude sau distorsionarea achizițiilor pe fonduri europene și mai puțin pe zona de fonduri naționale, ceea ce nu este chiar echitabil. Până la urmă, tot banii noștri sunt și unii și alții. Sper că vom avea o abordare echilibrată’, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciază că noua viziune în achiziții este caracterizată de o mai strânsă consultare între autoritățile contractante și mediul privat, pentru a fi mai bine cunoscută piața de profil înaintea demarării unei proceduri.

„Apreciem faptul că noul proiect dispune mai bine competențele în administrație, funcție de amploarea și tipul achiziției. Din păcate, greșește prin stabilirea scopului final al reformei ca fiind optimizarea modului de lucru în sistemul public, când, în opinia noastră, principala grijă ar trebui să fie eficientizarea resurselor publice prin încurajarea unor achiziții durabile și redobândirea încrederii în actualul sistem perceput ca ineficient și chiar corupt’, au spus reprezentanții IPP.

În plus, aceștia critică faptul că noua propunere va obstrucționa și mai mult accesul cetățenilor la informații referitoare la contractele pe bani publici și atenționează că, în acest fel, se va pierde și mai mult încrederea în sistemul de achiziții.