Creşterea salariului minim este una dintre propunerile înaintate de antreprenori pentru combaterea deficitului forţei de muncă, în timp ce pentru pregătirea personalului, aceasta ar putea fi rezolvată prin schimbarea culturii şi mentalităţii. ♦ În ceea ce priveşte energia, aşteptările sunt că, inevitabil în Europa, vor suferi o ajustare în jos, dar nu se ştie momentan când.

Antreprenorii văd un an 2022 cu tendinţă de recuperare peste aşteptări, dar princi­pa­lele probleme cu care se con­fruntă sunt preţul energiei, lipsa personalului, pregătirea acestuia, în timp ce scăderea galopantă a puterii de cumpărare începe să fie resimţită, au fost câteva dintre punctele atinse în discuţiile cu antreprenorii din Oradea, în cadrul Confe­rinţei ZF Investiţi în România organizată împreună cu CEC Bank la Oradea.

„Vedem că puterea de cumpărare a oamenilor este în scădere galopantă şi asta se va reflecta exact pe acest segment non-food. Pantofii sau hainele nu vor reprezenta prioritatea de cumpărare a românilor. Este un fenomen general în Europa. Ne preocupă foarte mult creşterea preţurilor la tot ce înseamnă energie şi asta se va reflecta negativ în puterea de cumpărare a oamenilor. Pe de altă parte, o altă problemă majoră cu care ne confruntăm toţi este criza de personal, de oameni. Avem un spor negativ pentru că natalitatea este sub rata mortalităţii”, a explicat Dan Pavel, fondator al Benvenuti.

El a mai adăugat că în Oradea, problema crizei de personal este probabil mai mare decât în alte oraşe din cauza unei dezvoltări industriale care a adus multe fabrici, însemnând cerere de locuri de muncă.

Alexandru Toth-Ardelean, adminis­trator al Sandy Impex, un producător de panificaţie, susţine că într-adevăr prima problemă este cea a lipsei personalului, dar a doua problemă, care este şi mai mare este lipsa pregătirii personalului.

„Avem un deficit de forţă de muncă în România de aproximativ 500.000 angajaţi. Prin ridicarea salariului minim pe economie am reuşi, cel puţin pentru un anumit timp, să blocăm plecarea în străinătate. Ar fi foarte simplu pentru că în momentul de faţă, la 1.450 lei cât este minimul pe economie în alte domenii, nu în alimen­taţie publică, nu poţi să trăieşti în ziua de azi cu 1.450 lei. Părerea mea este că salariul minim pe economie ar trebui să fie cel puţin 2.500 lei net şi de acolo toată lumea ar putea să îşi facă salariile”, este de părere Alexan­dru Toth-Ardelean.

Administratorul Sandy Impex a mai explicat că pregătirea profesională este de asemenea importantă şi trebuie schimbate puţin mentalitatea şi cultura. „Pentru a cere o anumită retribuţie trebuie să oferi ceva, să cunoşti ceva. În momentul în care poţi ca şi muncitor, angajat să oferi companiei un surplus evident că şi compania îţi oferă un salariu mai bun”, a mai spus Alexandru Toth-Ardelean.

Din perspectiva lui Răzvan Horga, director al Aeroportului Internaţional Oradea, în pademie sectorul traficului aerian a fost cel mai grav lovit, iar acum se află pe un trend de recuperare neaşteptată.

„Dacă ne uităm la începutul anului previziunile erau ca undeva la nivelul anului 2025 traficul să îşi revină. Acum suntem la aproximativ 85%-90% din nivelul de trafic din 2019 la nivel global în contextul ţării noastre. Din punctul meu de vedere, perspectivele aeroportului sunt bune, sunt pozitive, nu au cum să fie altfel. Avem de recuperat un decalaj. Pot spune că aeroportul nu este pe măsura dezvoltării oraşului. Cred că un aeroport prin conec­tivitatea pe care o oferă este un argument important pentru a oferi oraşului o încadrare pe o nouă curbă de dezvoltare”, susţine Răzvan Horga.

Din punctul de vedere al sistemului bancar şi aşteptărilor, Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank susţine că România s-a obişnuit în ultimii ani să înregistreze creştere economică, iar sistemul bancar este solid, cu un nivel de solvabilitate ridicat care permite chiar şi în această perioadă să facă faţă provocărilor.

„Vorbim de o lichiditate semnificativ îmbunătăţită faţă de alte momente, faţă de criza din 2009-2010. În aceste momente România nu se confruntă cu fugă de capitaluri sau procese de dezinvestire, din contră se confruntă cu procese de investire şi chiar accelerată pe anumite industrii precum agricultura, industria”, a spus Bogdan Neacşu.

În ceea ce priveşte preţul energiei, Ionuţ Lianu, ofiţer şef management active şi pasive din cadrul CEC Bank susţine că acesta este dat de preţul marginal care închide necesarul de consum.

„În cazul de faţă şi practic în ultimii ani a fost gazul. Aşa este construit sistemul. Acum sunt discuţii privind ajustarea acestui sistem. Foarte mare parte din creşterile de preţ la energie, în special anul acesta, vin din preţul gazului. Soluţia pe termen mediu probabil că va fi o ajustare a cererii consumului de energie ori identificarea altor surse care să înlocuiască gazul, inclusiv alte surse de gaz, cum ar fi gazul lichefiat transportat pe mare. Preţurile la energie, inevitabil în Europa, vor suferi o ajustare în jos, dar nu ştim când”, a explicat Ionuţ Lianu.

Continuarea, aici.