Experții Băncii Naționale a României vor lucra împreună cu cei europeni pentru a stabili calea pe care o va urma România către Uniune Bancară, având în vedere că nu există nicio experiență în acest sens, a declarat marți viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, în cadrul unei conferințe de profil.

Potrivit sursei citate, această cale va fi urmată, ulterior, și de alte țări care vor intra în acest mecanism.

„Nu există nicio experiență în acest sens, în nicio țară europeană, nici la Banca Centrală Europeană, de aceea, fiind primul caz, lucrăm împreună cu BCE. A existat o consultare instituțională și a existat și o consultare personală între guvernator și președintele Draghi (Mario Draghi, președintele BCE — n.r.) în care s-a stabilit că este foarte bine ca, în loc de o comunicare formală între cele două instituții, să lucrăm împreună pentru a descoperi o cale pe care apoi sperăm, și speră și BCE, să meargă și alte țări din afara zonei euro care, ca și noi, sunt obligate prin tratatul de aderare să adopte euro și implicit, să intre în Uniunea Bancară”, a explicat Bogdan Olteau.

El a mai spus că decizia a fost deja luată de factorul politic, iar BNR va fi responsabilă cu procesul de integrare.

„Decizia (de aderare la Uniunea Bancară — n.r.) a fost luată și anunțată de către cei care aveau prerogativele să o facă. Noi, Banca Națională, suntem într-o foarte mare măsură responsabili de transpunerea acestei decizii în realitate. Pașii presupuși nu sunt simpli: pe de o parte avem evaluarea activelor băncilor care este în curs de derulare, iar pe de altă parte o reformă instituțională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate din România înspre acea parte a Uniunii Europene care decide să fie parte a Uniunii Bancare, o nouă zonă euro-plus. Foarte onorant pentru România este că, probabil, inițial zona euro-plus va fi formată din zona euro și România. Este posibil ca ulterior să se alăture și alte țări din afara zonei euro. Deocamdată suntem singurii care și-au manifestat această intenție de a adera la Uniunea Bancară atât de rapid”, a explicate Olteanu.

Oficialul BNR a adăugat că România trebuie să transforme întreaga legislație bancară, astfel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene în măsura în care legislația europeană o prevede.

„România a decis că este mai bine să intre în Uniunea Bancară înainte de aderarea la euro, care este un complex mai complex, dintr-o serie de motive legate de accesul la informație, accesul la decizie, reducerea riscurilor sistemului bancar și accesul la fonduri mai facil și mai ieftin, probabil, toate cu beneficii directe către client, nu doar către sistem”, a subliniat viceguvernatorul BNR.

El a amintit că acest obiectiv este unul pe termen scurt, având în vedere că Mecanismul Unic de Supraveghere al Uniunii Bancare va începe să funcționeze la 4 noiembrie. „Nu este realist să ne așteptăm că putem deveni membru al acestui mecanism începând cu data de 4 noiembrie, pentru că formele legislative necesare sunt extrem de complexe iar procedurile prealabile aderării necesită un interval de câteva luni de la momentul la care aceste proiecte de reformă legislativă vor fi finalizate. Dar este un termen realist să ne așteptăm ca în cursul anului următor să o facem”, a explicat Bogdan Olteanu.

Referitor la adoptarea monedei unice europene, Olteanu a spus că România nu mai este singura țară din regiune care și-a stabilit un termen, având în vedere că și președintele Cehiei a anunțat recent că s-ar putea să își stabilească 2017 ca dată de aderare la zona euro, iar zona baltică va deveni în întregime parte a zonei euro până la finalul acestui an.

„Această pregătire implică și sistemul bancar. Noi lucrăm la pașii tehnici necesari, dar aici rolul BNR este unul de pregătire tehnică. De regulă, în țările care au construit mecanisme de trecere la euro, se realizează un parteneriat între Guvern și banca națională, în care rolul principal se află în zona executivă, acolo se află măsurile legate de reformele structurale, acolo se află măsurile legate de finalizarea liberalizării prețurilor”, a mai spus oficialul BNR.

El a mai apreciat că România arată o stabilitate remarcabilă, prin cei zece indicatori relevanți, dar cea mai importantă provocare rămâne cea legată de recuperarea decalajelor de convergență reală față de țările din zona euro.