Procesul de digitalizare este unul accelerat şi a cuprins toată Piaţa Unică Digitală, iar transpunerea Directivei NIS – Networking Information Security în legislaţia naţională presupune creşterea încrederii cetăţeanului în serviciile electronice, a afirmat, marţi, într-un forum de specialitate, Cătălin Aramă, director general, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO).

„Legea 362 pentru implementarea Directivei NIS este o noutate şi o premieră. Această premieră este atât la nivel european, Directiva NIS, în 2016, fiind primul cadru legislativ privind securitatea cibernetică adoptat de Uniunea Europeană, şi evident este o premieră şi transpunerea la nivel naţional, prin legea care a fost promulgată în ultima zi a anului trecut, şi care a intrat în vigoare pe data de 13 ianuarie 2019. Poate ar fi bine să plecăm de la ceea ce presupune legea şi pe cine vizează această lege. Ţinta acestei legi este reprezentată de Piaţa Unică Digitală, de viaţa digitală a cetăţenilor. După părerea mea, procesul de digitalizare este unul accelerat, profund, şi a cuprins toată Piaţa Unică Digitală. Vorbeam despre viaţa digitală a cetăţeanului, faptul că vedem cum viaţa noastră s-a schimbat: folosim servicii electronice în fiecare zi, am ajuns să trăim utilizând dispozitive electronice, să muncim şi chiar să ne educăm copiii pentru a utiliza astfel de dispozitive şi de resurse. Legea are ca scop creşterea încrederii cetăţeanului în Piaţa Unică Digitală, în serviciile electronice şi, totodată, presupune creşterea rezilienţei sistemelor şi, nu în ultimul rând, un cadru de cooperare. Mai presus de orice legiferează acest cadru legislativ, în domeniul securităţii cibernetice este nevoie de cooperare, în sensul în care doar aşa putem ajunge la încredere – un cuvânt-cheie în securitatea cibernetică”, a declarat Aramă.

Şeful CERT-RO a subliniat că legea care transpune Directiva NIS la nivel naţional se referă la o serie de sectoare economice, de la sistemul bancar la infrastructură digitală.

„În clipa de faţă, legea face referire la şase sectoare importante economice: sistemul bancar, sistemul energetic, sistemul de transporturi, piaţă financiară, distribuţia de apă şi infrastructura digitală. Există deja o recomandare la nivelul Uniunii Europene ca numărul sectoarelor şi aria de acoperire să se extindă, în funcţie de dorinţele şi priorităţile fiecărui stat, fiind deja făcute recomandări privind administraţia, producţia de alimente şi serviciile poştale. Nivelul de propagare al unui incident de securitate cibernetică şi impactul pe care îl poate avea, ar putea afecta, cu siguranţă, mai multe sectoare. În acest sens, legea aduce ca noutate obligativitatea raportării incidentelor de securitate cibernetică pentru toţi cei care deservesc grupuri mari de populaţie. Este importantă această raportare de securitate cibernetică tocmai pentru a evalua impactul pe care il are incidentul. Ca şi principiu, legea pleacă de la impactul financiar şi disfuncţionalităţile pe care pe care le poate aduce un incident de securitate cibernetică asupra cetăţenilor, economiei sau administraţiei. Nu ascund faptul că, de multe ori, CERT-RO a aflat despre incidente de securitate cibernetică din presă, iar intervenţia noastră a fost solicitată ulterior. Beneficiile intervenţiei s-au văzut nu numai la nivelul de coordonare, ci în special la partea de conştientizare, de alertare şi suportul tehnic acordat instituţiei”, a menţionat şeful CERT-RO.

Directiva (UE) 2016/1148, cunoscută sub numele de NIS, a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, publicată în Monitorul Oficial din data de 9 ianuarie 2019.

Obiectivul Directivei privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva NIS; Directiva 2016/1148/UE) este de a obţine un nivel ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice în întreaga UE, prin dezvoltarea capacităţilor naţionale în domeniul securităţii cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE şi prin impunerea obligativităţii raportării incidentelor de către operatorii de servicii esenţiale şi de către furnizorii de servicii digitale.

Cybersecurity în tranzacţiile cu monede virtuale, exemple de atacuri cibernetice şi modul în care ne protejăm de atacurile cibernetice sunt câteva dintre subiectele ce sunt dezbătute, marţi, în cadrul Cybersecurity Forum, organizat la Bucureşti.