OraNoua.ro
Publicat în 18 mai 2016, 15:45 / 290 elite & idei

Cătălin Predoiu: Bucureștiul are resurse, trebuie să gândim în stil mare; să nu ne împiedicăm că am reparat trei gropi

Cătălin Predoiu: Bucureștiul are resurse, trebuie să gândim în stil mare; să nu ne împiedicăm că am reparat trei gropi

Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu, declară într-un interviu acordat AGERPRES că este necesară regândirea organizării administrativ-teritoriale, arătând că este nevoie de o nouă lege a Bucureștiului.

El pledează pentru folosirea parteneriatelor public-privat pentru dezvoltarea economică a Bucureștiului. Totodată, Predoiu atrage atenția că băncile românești finanțează prea puține proiecte „start-up”, deoarece nu sunt create condiții.

„Bucureștiul are aceste resurse, trebuie doar să gândim în stil mare, să nu ne mai împiedicăm că am reparat trei gropi și două garduri, asta poate să o facă orice comentator tv”, a subliniat liberalul.

AGERPRES: Ce v-a determinat să candidați pentru funcția de primar?
Cătălin Predoiu: Am un proiect pentru București. Este un proiect pe care l-am început de când am venit la filiala București. Credeam că o să-l ducem la capăt cu Cristian Bușoi, cu Ludovic Orban. Din păcate, acest lucru nu a mai fost posibil. A fost cât se poate de naturală decizia mea de a prelua ștafeta și de a încerca să punem în aplicare acest proiect. Proiectul meu vizează, dincolo de rezolvarea problemelor de trafic, de siguranța construcțiilor, de curățenie în școli, de corupție, dezvoltarea orașului către un statut de adevărată capitală europeană, influentă economic, politic, care să întoarcă cetățenilor săi acest nivel de viață și de civilizație pe care îl merită.

AGERPRES: Aveți în vedere proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Cătălin Predoiu: Principala problemă a Bucureștiului este traficul. Până nu rezolvăm această problemă, orice altă discuție este sub semnul ipotezei de lucru. Traficul nu se rezolvă finalizând doar un obiectiv de investiții sau altul, de exemplu, finalizând doar Pasajul Sudului sau doar șoseaua de centură, finalizând doar liniile de metrou, dar nefăcând parcări în centrul orașului, creând culoar unic RATB, dar nefinalizând centura. Există un complex de măsuri care înseamnă obiectivele mari: șoseaua de centură, magistralele de metrou, maximă urgență Drumul Taberei-Eroilor-Universitate-Iancului și, în perspectivă, Pantelimon, după cum există proiectele care sunt legate de al doilea inel circular al Capitalei, crucial pentru a debloca aglomerarea din centrul orașului. Apoi, sunt soluțiile adiacente care înseamnă culoar unic RATB, taxi, urgențe, poliție, pompieri, salvări, parcări în centrul orașului. Sunt mai multe proiecte care sunt pe hârtie, stau să înceapă, la Walter Mărăcineanu, Charles de Gaulle, Gara de Nord, Lahovari, Grădina Icoanei și altele. Este o rețea întreagă de parcări care pot să rezolve problema ambuteiajului din centru. Am în vedere și mijloacele de transport alternativ. Nu este o glumă recurgerea la bicicletă ca mijloc de transport alternativ. Trebuie creată infrastructura pentru asta, nu cum s-a încercat. S-au cheltuit 11 milioane de euro pentru 120 de kilometri de piste de bicicletă, făcute prost, drept pentru care poliția a închis 80% dintre ele și am rămas cu 10 kilometri. Dacă creăm această infrastructură, eu cred că bucureștenii au mentalitatea necesară să recurgă la acest mijloc de transport. Și atunci, toate acestea combinate ar rezolva problema de trafic. Rezolvând problema de trafic, poți să pui în față și alte obiective, cum ar fi atragerea turismului către București cu beneficii financiare și de reputație, de promovare pentru întregul oraș și pentru cetățeni. Dar, și aici trebuie să vii cu măsuri adiacente. Trebuie să reinventariezi patrimoniul arhitectural istoric al Bucureștiului, să-l refaci, să-l repui în circuit, să faci afișaje, centre de informare, adică să tratezi obiectivul turism în București în mod serios și nu doar să spui că: „Orașul are obiective turistice, de ce nu vine lumea să le vadă?”. Turistul îți vine în oraș când merge pe drumuri care nu dau din gropi în gropi, cum dă Primăria Capitalei de 7 ani și jumătate. Traficul este principala problemă. Eu o să fiu primarul general care o să rezolv traficul în București, abordând toate aceste obiective. Am o experiență guvernamentală pe care alții nu o pot alinia. Știu să discut cu un premier, cu un ministru al Transporturilor, cu un șef la CNADNR, astfel încât, să se pună pe treabă. Știu cum să creez presiunile politice necesare, știu cum să creez presiunile publice pe Guvern, minister, CNADNR, să finalizeze șoseaua de centură, metroul și toate obiectivele care țin de finanțare guvernamentală. Dezvoltarea financiară este un alt obiectiv particular în programul meu. Cunosc lumea finanțelor, a afacerilor, știu să atrag investiții în oraș, pe lângă resursele pe care le are bugetul primăriei sau pe care le-ar putea atrage prin emisiunile de obligațiuni sau de bonduri. Investițiile directe duc la dezvoltarea orașului, la crearea de resurse, inclusiv taxe la bugetul local sau central. Se creează un standard de sănătate financiară și dezvoltare economică ce să ne permită să avem aceste resurse, altfel toate obiectivele rămân pe hârtie.

AGERPRES: Pentru că vorbeați de decongestionarea traficului, credeți că a fost dovedită utilitatea Centrului de Control al Traficului?
Cătălin Predoiu: Sunt multe sisteme care sunt bune pe hârtie și nu funcționează. Ați numit unul dintre ele. Sistemul de management al traficului, de asemenea. Trebuie făcut un audit urgent și lista de probleme care l-au blocat și deblocate aceste probleme. Mai dau un exemplu dintr-o altă problematică — poluarea. Sunt opt stații de măsurare a calității aerului, care nu funcționează. Potrivit unui raport al CE, România este în infringement pe acest subiect. Bucureștiul este cea mai poluată Capitală. Trebuie văzut de ce nu funcționează aceste stații și trebuie remediat. Dacă ele sunt oprite ca să nu măsoare poluarea, înseamnă că băgăm minciuna sub preș, băgăm gunoiul sub preș și așa ceva nu este în optica mea. Trebuie scos și pus totul pe masă și rezolvate, una câte una.

AGERPRES: Luați în calcul oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureștiului?
Cătălin Predoiu: Fără îndoială trebuie început un efort de regândire a organizării administrativ-teritoriale a administrației locale a Bucureștiului, a întregii birocrații care se ocupă nu numai de Capitală, ci și de regiunea care ar putea fi zona metropolitană. La ora aceasta, vorbim de șapte orașe într-unul singur. Administrațiile nu comunică între ele, nu funcționează coerent, sunt costuri disparate pentru aceleași servicii publice, spre exemplu pentru salubritate. Sunt costuri disparate pentru construcția unui kilometru de drum de șosea prin oraș. La sectoarele 3 și 6 sunt diferențe incredibile. Nu este de conceput! Trebuie regândit acest sistem, să funcționeze ca un oraș armonios. Cum facem lucrul acesta? În niciun caz pe picior, punându-l pe domnul Dragnea să scrie legea Capitalei în baie până când se termină campania electorală, ca să se poată lăuda doamna Firea cu ea. Nu, acest lucru trebuie făcut cu specialiști, cu asociațiile profesionale din București, cu toți cei interesați de dezvoltarea Capitalei — arhitecți, urbaniști, ingineri, tehnicieni, experți în administrație publică, experți în finanțări — și, în final, consultând cetățenii. După ce ai un produs care se cheamă noua lege a Capitalei, atunci poți să vii în fața cetățeanului să spui: „Astea sunt soluțiile, aceștia sunt pilonii”. Faci un referendum local și vezi ce vor cetățenii. Abia atunci poți să spui: ‘Pun o lege în aplicare’. Ca unul care am trecut 15 legi mari prin Parlament, știu cum se conduce un astfel de proiect ca să ajungă la bun sfârșit fiindcă ține și de relația cu Guvernul, cu Parlamentul, cu cetățenii Capitalei. Un astfel de proiect se întinde pe durata a doi-trei ani de zile. Pot să spun în mod realist și serios, fără să vând gogoși de Voluntari, că o lege a Capitalei poate să fie pusă în aplicare într-un interval de la unu la patru ani, nicidecum pe nepusă masă cum a încercat PSD, cu domnul Dragnea în frunte, cu doamna Firea în spatele domnului Dragnea, să pună în aplicare legea descentralizării administrative în urmă cu vreo doi-trei ani de zile, lege care a fost declarată neconstituțională în întregime.

AGERPRES: Există 170 de clădiri cu bulină de risc seismic în București și este prevăzută consolidarea pentru mai puțin de 30. Cum vedeți rezolvarea rapidă, având în vedere actuala legislație?
Cătălin Predoiu: Sunt mai mult de 170 de clădiri în clasa I de risc seismic și în clasa II, care de fapt tot clasa I înseamnă pentru că s-au deteriorat între timp. Sunt câteva sute de clădiri. Procesul de inventariere și de expertizare s-a oprit. Primăria nu a făcut absolut nimic în această privință, deși avea pârghii să recurgă la ele în cazul în care lucrările de reabilitare și consolidare ar fi fost blocate de unul sau de altul dintre chiriași, pentru că au fost situații în care chiriașii doreau să consolideze imobilul, dar unul dintre ei bloca această consolidare. Trebuie procedat în trei pași simultan. Odată prevăzute fonduri, și sunt fonduri, mai trebuie revăzute procedurile astfel încât, în momentul în care un chiriaș blochează reabilitările, să se poată trece la reabilitare cu un minim de precauție, de respectare a dreptului de proprietate. Trebuie prevăzute mecanisme de susținere financiară a celor care nu au posibilitatea să întreprindă reabilitările. Totul trebuie să înceapă urgent cu reinventarierea lor. Primăria, de mâine, poate să înceapă acest lucru și să continue inventarierea, expertizarea, astfel încât să știm exact despre ce este vorba. La ora aceasta nu știm despre ce este vorba și este un pericol care planează asupra Capitalei. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar trebuie să privim lucrurile în față.

AGERPRES: Ce proiecte aveți în vedere pentru creșterea spațiilor verzi, în condițiile în care România se află mult sub norma europeană?
Cătălin Predoiu: Da, și aici vin și vă spun nu că sunt disparități, însă, spre exemplu, în sectorul 3 suntem aproape de norma europeană — sunt 2,5 metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, alte sectoare au în jur de 2 metri pătrați, de exemplu sectorul 2. Trebuie reinventariate terenurile virane, terenurile dezafectate din parcurile industriale care au dispărut, și transformate în spații verzi. Trebuie valorificat orice metru pătrat chiar în jurul unei construcții utilitare, publice sau industriale care poate fi transformată într-o mică grădină. Dau exemplu terenurile din jurul Casei Radio, care stau de când eram eu student, de 26 de ani. Acolo puteau fi niște parcuri, dar de 26 de ani stăm și ne gândim ce facem cu Casa Radio. Până ne vine o idee genială ce facem cu Casa Radio, nu putem să săpăm acolo să punem niște copaci? Este o chestiune care ține și de gospodărirea orașului. Sunt proiecte mari. S-a pornit proiectul de la Văcărești, care este o rezervație naturală. Avem o deltă în București, apropo de turism. Nu o promovăm nicăieri. Mai este proiectul de a face o promenadă pe Dâmbovița — Dâmbovița verde. Sunt proiectele de la pădurea Băneasa de a o transforma într-un parc mult mai extins și mai bine amenajat. Sunt proiecte, finanțabile toate, de perdele forestiere în jurul orașului ca să creeze această centură verde cu insule de verdeață în mijlocul orașului, care să rezolve și problema poluării. Soluțiile sunt acolo. Problema nu este ce să facem, problema este cine face și cine se pricepe să facă.

AGERPRES: Retrocedarea marilor parcuri este o altă problemă cu care se confruntă PMB. Cum vedeți rezolvarea? Ce veți face în acest sens dacă veți câștiga alegerile?
Cătălin Predoiu: În primul rând, trebuie lucrat cu acuratețe juridică, nu cu bocancii cum s-a lucrat până acum. Cu integritate și cu profesionalism juridic se descurcă ițele acestea. Eu știu cum să citesc și o hotărâre judecătorească și un contract și un titlu de proprietate și știu să-mi aleg oamenii care să facă lucrul acesta cu profesionalism și nu cu superficialitate, cum s-a făcut până acum și a intrat în blocaje pe care eu nu le înțeleg. Cum adică te-ai blocat să lărgești șoseaua de la Fabrica de Glucoză ca să poți să preiei traficul de la autostradă pentru că sunt acolo trei persoane care te-au dat în judecată? Păi nu ai știut lucrul acesta, nu ai știut să faci o negociere, nu ai știut să faci un contract? Dacă ai trecut la expropriere, nu ai știut să faci această procedură legală astfel încât să nu pierzi ulterior în tribunal? La fel la lărgirea axei Berzei-Dudești. Dacă lucrezi cu profesionalism, eviți astfel de incidente și nu mai ai întârzieri. Dacă lucrezi superficial sau șpăguit și grăbit de șpagă din spate, evident că ajungi în gard cum a ajuns primăria lui Oprescu.

AGERPRES: O altă problemă este legată de ELCEN și RADET, primăria neachitând datoriile pe care le avea. Cum vedeți rezolvarea acestei probleme? Dar a celei privind RATB și METROREX?
Cătălin Predoiu: ELCEN și RADET sunt două companii care suferă din cauza proastei administrații și a lipsei investițiilor. Trebuie să faci curățenie în aceste companii, să le organizezi pe principii de profesionalism și nu de căpușare politică și să pui în aplicare un program de reformă internă a acestor companii. Abia atunci un program de investiții poate să dea efect, care la RADET trebuie să însemne refacerea conductelor și a instalațiilor de distribuție, iar la ELCEN — modernizarea capacităților de producție. Acum, de la 1.000 de gigacalorie produsă și livrată de ELCEN pentru RADET se pierd cam 38% pe circuit. Trebuie pentru la iarnă măsuri urgente de refacere și pregătire a rețelelor de conducte și de distribuție, astfel încât să nu plesnească conductele să stea oamenii în frig. În paralel, trebuie început pe termen mediu și lung, care să nu însemne zeci de ani ci un an și ceva de reformare a companiilor, transformarea lor în societăți, obținerea de licențe și operarea lor în condiții de eficiență și profitabilitate. Degeaba fuzionezi două companii dacă ele operează în condiții de ineficiență, de căpușare politică și de pierderi. Trebuie să creezi un teren curat pe care să vii cu banii pe investiții și în final să rezolvi mecanismul de compensare, de înghețare a acestei datorii. Bucureștiul este un obiectiv de interes național, după părerea mea. Nu văd de ce nu ar exista un consens politic pe tema acesta, de a îngheța pentru un moment curgerea acestor penalități, pentru că RADET aruncă banii către ELCEN în penalități și dobânzi, adică ELCEN nu-i folosește pentru investiții. Prin urmare, să facem stop joc, să trecem la reorganizarea lor, la investiții serioase pentru aceste companii și în doi-trei ani de zile poate că nu mai avem debitele pe care le avem și funcționează treaba, iar înnoirea întregului parc de conducte sigur că va dura ani de zile, dar trebuie să începem treptat.

AGERPRES: Aveți în vedere parteneriate public-privat și în ce domenii?
Cătălin Predoiu: Nici în București, nici la scara economiei naționale nu se poate progresa economic fără parteneriat public-privat. Toate țările din Europa care au reușit, au reușit utilizând parteneriatul public-privat pentru că privatul nu îți vine doar cu flux de capital, ci și cu o altă mentalitate de management a unei operațiuni sau unui obiectiv economic. Răspunsul meu este ‘da’ și putem folosi acest parteneriat public-privat dezvoltând în partea de nord a orașului un parc industrial, dezvoltând un fel de Silicon Valley acolo pentru firmele de software, IT, în care avem oameni atât de talentați care lucrează pentru companii din afară pe online. De ce nu ar lucra aici în România sau de ce nu și-ar face start up-ul lor? Procentul de start-up-uri finanțate de băncile românești este înspăimântător de mic, pentru că nu creăm condiții pentru aceste start-up-uri. Este o treabă de dialog între primar și prim-ministru. Eu i-aș spune prim-ministrului, că este Cioloș, că este altcineva, că avem acest spațiu din nordul Bucureștiului. De ce să nu gândim aici o politică de boom de dezvoltare în industria aceasta de vârf de tehnologie, de creație, care peste tot aduce profit și dezvoltare? Bucureștiul are aceste resurse, trebuie doar să gândim în stil mare, să nu ne mai împiedicăm că am reparat trei gropi și două garduri, asta poate să o facă orice comentator tv.

AGERPRES: Cum vedeți construirea unei moschei în Capitală, dar a Catedralei Mântuirii Neamului?
Cătălin Predoiu: Din zece prieteni foarte buni, trei sunt musulmani și primii pe care i-am întrebat au fost ei și mi-au spus: ‘Trăim atât de bine în România, avem tot ce ne trebuie, avem unde să ne ducem să ne rugăm, ce ne tot complicăm cu discuția asta?’. Mi se pare prematură discuția și artificială. Nu este oportun în acest moment și vă spun că nici comunitatea musulmană din România nu cere, nu țipă după ea. Trăim în armonie, nu numai cu musulmanii dar și cu alte minorități religioase. Englezii au o vorbă foarte inteligentă: ‘Când ceva merge, lasă-l să funcționeze, nu te apuca să repari”. Așa vrem noi să facem acum, merge treaba, ne apucăm să reparăm că a venit domnul Ponta și a avut el pe chelie o moschee ca să poată să facă București-Istanbul, să predea acolo sau să facă nu știu ce la Universitatea din Istanbul. Dacă este un obiectiv strategic pentru interesele României, vreau să văd și eu argumentele pe termen lung și să o luăm cătinel, adică mai consultăm puțin și comunitățile locale. Catedrala Mântuirii Neamului văd că s-a construit, ea este 80% finalizată. Acum vreau să văd și eu pe cineva să vină cu un argument care este normal pe lumea asta că o clădire de 80% legal construită trebuie dărâmată, că Dumnezeu adoră lemnul și spațiile mici. Eu sunt foarte de acord, dar este loc și pentru lemn și spațiile mici, este loc și pentru Catedrala Neamului mai ales că s-a construit în proporție de 80%. O să mă întrebați dacă o să dau bani la catedrală. Dacă o să am, o să dau oriunde o să văd eu că cere cetățeanul Capitalei, dacă nu o să am, o să fac cumva să am, pentru că știu să fac bani pentru comunitatea din București.

AGERPRES: ANAF a publicat lista datornicilor, unde apăreți și dumneavoastră.
Cătălin Predoiu: Apar, dar îmi pare rău pentru ANAF, deoarece este în întârziere în procesarea datelor. Este ordinul de plată din 6 mai. Sper ca într-o zi să afle și ANAF că mi-am plătit datoria.

AGERPRES: Dacă veți câștiga alegerile, cum veți forma majoritatea în Consiliul General? Aveți în vedere alianțe post alegeri?
Cătălin Predoiu: Cu tact, cu diplomație personală, mergând în primul rând pe zona de centru-dreapta, zonă care exclude PSD și sunt convins că vom avea o astfel de majoritate. Eu sunt capabil să o formez.

AGERPRES: În scenariul în care nu veți câștiga alegerile, vă asumați politic acest eșec?
Cătălin Predoiu: Îmi asum politic succesul pe care o să-l am la Primăria Capitalei împreună cu PNL.

agepres.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe