Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, vineri, referindu-se la intrarea României în Schengen cu frontierele maritime, că o călătorie pe mare este privită acum ca una în interiorul ţării, iar portul Constanţa devine “mult mai atractiv”.

“(Sea Schengen – n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul naţional”, a spus Predoiu la DC News TV, citat de Agerpres.

În context, ministrul a explicat că nu se elimină controalele, dar se simplifică.

“Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că într-adevăr Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina”, a arătat ministrul de Interne.

Cătălin Predoiu a punctat că România are acum statut de ţară membră Schengen.

“Avem statut de ţară membră Schengen. (…) Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ştampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ştampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ştampile, avem ştampilele Schengen. O să spuneţi că nu înseamnă nimic. (…) Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îţi faci treaba şi performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai eşti membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de ţară, e important că s-a marcat un pas înainte. (…) Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că, din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzaţional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, aşa o văd şi acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu ştiu, instituţional, ci pur şi simplu ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operaţiunii, ceea ce îmi doresc este să înţelegem corect şi deplin acest subiect”, a adăugat ministrul.

Întrebat cum şi-a modificat Austria punctul de vedere, Cătălin Predoiu a explicat că în acest punct s-a ajuns treptat, subliniind, totodată, că Austria nu este o ţară care să fie presată, ci e o ţară care poate fi convinsă cu argumente.

“Un moment important a fost într-adevăr la Brdo, se cheamă localitatea de lângă Ljubljana, din Slovenia, unde am avut două bilaterale, una cu ministrul bulgar şi una cu ministrul Karner, cu ministrul Kalin Stoianov din Bulgaria şi ministrul Gerhard Karner din Austria şi apoi am avut o trilaterală, în care, din nou, Austria şi-a explicat poziţia şi pentru prima dată oficial a spus da, suntem deschişi pentru ceea ce se cheamă Air-Schengen. Nota bene: noi niciodată n-am renunţat la a discuta toate cele trei frontiere, dar ne-am adaptat la situaţia din teren. Şi acolo a fost, într-adevăr, un moment destul de tensionat care a fost depăşit la un moment dat şi noi am propus imediat şi introducerea în discuţie şi a frontierei maritime. Nu s-a dat un răspuns pe loc, dar s-a declarat că e deschisă partea austriacă, pentru a discuta acest subiect, sub rezerva unor verificări tehnice. Însă trebuie să spun că ăsta e adevărul istoric până la urmă, ministrul Karner a fost foarte ferm atunci, a spus: nu, nu am mandat şi în acest an nu vom avea mandat pentru frontiera terestră. Era categoric că nu se poate atinge acest obiectiv acum, dar noi am pus problema unei garanţii de a discuta în 2024 şi de a evalua serios această situaţie”, a precizat ministrul de Interne.

Întrebat dacă ar trebui ca românii să aştepte în 2024 aderarea şi cu frontiera terestră la Schengen, Predoiu a spus că nu se hazardează să avanseze o dată.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, decizia fiind salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

Începând cu 31 martie 2024, nu vor mai exista controale asupra persoanelor la frontierele interne aeriene și maritime ale UE între Bulgaria și România și celelalte țări din spațiul Schengen. Această dată corespunde cu schimbarea programului de iarnă/vară stabilit de Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA).

În urma acestui prim pas, Consiliul ar trebui să ia o altă decizie pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele interne terestre.

De la aderarea lor la UE, Bulgaria și România au aplicat părți din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperarea polițienească și utilizarea Sistemului de Informații Schengen.

În ceea ce privește celelalte părți ale acquis-ului Schengen, care includ ridicarea controalelor la frontierele interne și măsurile conexe, Consiliul decide în unanimitate cu privire la aplicarea acestora, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, dacă acestea îndeplinesc condițiile necesare.

www.caleaeuropeana.ro