Guvernul Alternativă al PDL a organizat, luni, la World Trade Center, o întâlnire cu mediul de afaceri din România, în cadrul evenimentului „Alegem România Business” la care au participat oameni de afaceri din toate domeniile de activitate. La întâlnire a participat președintele PDL, Vasile Blaga, premierul Guvernului Alternativă al PDL, Cătălin Predoiu, și membrii Guvernului Alternativă. Mediul de afaceri a fost reprezentat de peste o sută de oameni de afaceri din toate sectoarele economice.

Obiectivul declarat al întâlnirii a fost acela de a se identifica problemele cu care mediul de afaceri se confruntă, soluțiile la aceste probleme și modul în care Partidul Democrat Liberal le poate promova și susține.

Președintele PDL Vasile Blaga a declarat, în debutul întâlnirii, că „trebuie depășit momentul în care politicul ia decizii în spatele ușilor închise care afectează mediul de afaceri”. El a spus că, în calitate de principal partid de opoziție, PDL are obligația și pârghiile de a promova ideile mediului de afaceri și de a pune presiune pe Guvern pentru modificarea politicilor fiscale în acord cu nevoile mediului de afaceri. Vasile Blaga a mai spus că se impune schimbarea percepției asupra colaborării mediului de afaceri cu politicul întrucât în mentalul colectiv există impresia că cele două componente colaborează netransparent. „Linia de demarcație între trafic de influență și lobby este foarte subțire. Trebuie să vorbim răspicat despre faptul că mediul de afaceri trebuie consultat public. Mediul de afaceri nu trebuie redus la o clasă defavorizată de politicile guvernamentale sau favorizată netransparent”, a susținut Vasile Blaga.

Președintele PDL a susținut că o societate devine puternică când are un mediu de afaceri puternic care generează profit atât pentru angajator cât și pentru angajat. Vasile Blaga a mai declarat că PDL, ca partid de dreapta, are obligația să dezlege cetățeanul de stat. „Statul trebuie să fie subordonat cetățeanului și nu invers”, a spus Vasile Blaga.

Premierul Guvernului Alternativă, Cătălin Predoiu, a spus, în intervenția sa, că România are nevoie de un model economic coerent pentru a construi încredere reciprocă între mediul politic și mediul de afaceri. „Fără parteneriatul dintre politic și mediul de afaceri nu putem ieși din cercul vicios în care se află acum România”, a spus Cătălin Predoiu. El a atras atenția că România nu are niciun model de dezvoltare economică pe termen lung care să valorifice industriile principale, avantajele, plusurile și piețele pe care le are.

“România are numai programe pe termen scurt și mediu. Cum putem face să avem o paradigmă care să ordoneze evoluția România pe 15-20 de ani? Cum putem face ca miile de tineri care pleacă din România să găsească aici soluții pe măsura ambițiilor lor?”, a spus Cătălin Predoiu. El a susținut construcția unui proiect economic pentru România care să devină proiect de țară.

După intervențiile oamenilor de afaceri prezenți la întâlnire și răspunsurile miniștrilor din Guvernul Alternativă al PDL la problemele ridicate de aceștia, Cătălin Predoiu a declarat că intenția PDL este aceea de a continua dialogul cu mediul de afaceri din România prin constituirea unor grupuri de lucru care să vină cu rezolvări la problemele și propunerile venite de la oamenii de afaceri. “Astăzi am făcut un pas pe care dorim să îl continuăm mult timp de acum înainte”, a spus Cătălin Predoiu.

Iată câteva din cele mai importante declarații:

Ioan Niculae, președintele Forumului Investitorilor Autohtoni:

„Mediul de afaceri se lovește de ignorare totală din partea factorului politic. De aceea, vom ieși din ce în ce mai des în spațiul public și vă vom spune adevărul. Oriunde ați fi, la putere sau în opoziție.

Vom ieși din ce în ce mai vocal și vom spune adevărul.

Este adevărat că investitorii român reprezintă numai 17,5 % din exportatori, dar noi angajăm 62% din forța de muncă din România.

Până la 1 octombrie 2014, preţul la gaz din producţia internă pentru băieţii nedeştepţi, adică toată industria românească, ajunge la 372 de dolari, iar pentru ceilalţi de la 150 de dolari, la 170 de dolari. La noi, de la 150 de dolari, la 372 de dolari. Toţi consumatorii eligibili din România suntem obligaţi să ne aliniem la aceste preţuri. Ei spun că această hotărâre nu au dat-o pentru consumatorii eligibili, ci numai pentru consumatorii din regimul reglementat.”

Mihai Bogza, președinte Consiliul Investitorilor Străini (CIS):

„CIS și Guvernul Boc au negociat diverse măsuri; parte din ele au fost preluate de guvern (de pildă modificarea Codului muncii). Problema însă rămâne: cum este implementată în practică orice măsură. CIS își afirmă disponibilitatea pentru un dialog coerent cu mediul politic”.

Mihai Ionescu, secretar general Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România:

„Urmează bugetul pentru anul 2014: cea mai importantă bătălie pentru un partid în opoziție. Toate structurile importante și-au exprimat opoziția față de proiectul de buget care nu dă nicio speranță. Se anticipează 5 miliarde de lei din biruri noi, în schimb investițiile nu sunt sprijinite cu nimic. Avem un Guvern iresponsabil. Taxele introduse se vor găsi în prețurile tuturor mărfurilor și vor afecta inclusiv produsele de export. Dacă agasăm prețul de export vom ieși complet din competiția de pe piața internațională. Cu acest cost suplimentar în competitivitate va fi posibil să facem 50 de milioane?

Guvernul se face că nu vede risipa banului public. Nu se face o evaluare a costurilor serviciilor publice.

Fonduri pentru promovare 35-37 miliarde lei. E o rușine. În timp ce se risipesc bani cu nemiluita avem cereri din partea mediului de afaceri care participă cu 50% din costuri ( pentru programul de promovare a exportului) și nu reușim să căpătăm minim 100 milioane cu toate că am făcut cereri ministrului.”.

Beatrice Ambro, vice-președintele Asociaţiei Profesionale a Economiştilor şi Contabililor:

„Birocrația lovește foarte tare mediul de afaceri. Depunem extrem de multe declarații, multe redundante. Costul cu forța de muncă este foarte ridicat. Avem foarte multe excepții la modalitatea de impozitare. Ne lovim de proceduri complicate și inutile. Avem proceduri foarte complicate. Facem o firmă în 3 zile, dar ce facem cu ea apoi?

Funcționarul public nu este pregătit să interacționeze cu contribuabilul. Trebuie educat să înțeleagă că el depinde de noi și trebuie să ne trateze cu respect.”

Cristian Erbașu, Industriașii din România:

„Oamenii de afaceri nu aduc voturi, e clar și o știți foarte bine. Să aveți atitudine constantă față de noi. Prin oamenii de faceri se poate aduce prosperitate.

Sunt două elemente de bază: redictibilitatea și uniformitatea întocmirii și aplicării legii fără deoebiri între investitorii români și străini, între o ramură și alta, între firme mici, mijlocii și mari.

Cum se face bugetul? Se pun sașariile de la stat, toate cheltuielile și la sfârșit dacă rămâne ceva se pun și investițiile. Nu am auzit de niciun procent minim pentru investiții, nu s-a lansat niciodată. Bugetul trebuie întocmit invers.”

Răzvan Niculescu, director OMV Petrom:

„Să ne concentrăm pe problemele cu care ne confruntăm noi toți. Deși România a înregistrat o creștere economică de 2,6% față de anul precedent, încasările la bugetul de stat sunt mai mici. Ar trebui îmbunătățit modul de colectare al taxelor? Ar trebui redus bugetul? Ar trebui taxe mai multe pentru cei care plătesc deja?”

Marian Miluț, președintele Patronatului Român:

„ Până nu se elimină votul cu punga nu veți putea schimba această țară. Mediul de afaceri nu mai are acces nici măcar pe media și TV.

Amenințarea majoră pentru investitorul autohton crește în fiecare zi – teama de controale, poliție etc. Ai ajuns om de afaceri în românia te-ai expus major. Aceste situații impardonabile nu mai pot continua.

Investitorii străini își pot retrage capitalul oricând, inclusiv din bănci.

Cine rezolvă problema capitalului românesc acela va fi viitor conducător în această țară.”

Alexandru Borcea, președinte ARIES:

„Transparența deciziilor guvernamentale este pe locul 4. Acest subiect ține de cultura noastră. Am propus parteneriatul pentru a crea un mediu în care orice măsură propusă să aibă teren în care să fie promovată, creată plus-valoare.”

Ancuța Handolescu, reprezentantă companie de turism:

„ Avem nevoie de două lucruri: o formulă de a ajuta mediul de afaceri care a implementat proiecte și care nu se poate ține de angajamente și un sprijin în mod real pentru mediul de afaceri și nu doar de a fi instrumente de control în perioada 2014-2020.”

Dumitru Miron, Decan Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice, București:

„Mediul academic așteaptă ceva de la mediul de afaceri: să ne furnizeze anticipativ descrierea tinerilor profesioniști pe care îi așteaptă peste 3,5, 8 ani pe piața muncii. Avem nevoie din timp de fișa postului pentru a putea face un design curricular. Din partea mediului politic, așteptăm predictibilitate și să apelați când aveți nevoie la experți și specialiști care să contribuie la elaborarea strategiilor pe care le propuneți”.

http://www.andreeavass.ro/blog/