Matei Bogdan
Publicat în 7 octombrie 2020, 12:21 / 142 elite & idei

Cătălin Predoiu: Intervenție în cadrul Emisiunii „Probleme la zi” de la Radio România Actualități

Cătălin Predoiu: Intervenție în cadrul Emisiunii „Probleme la zi” de la Radio România Actualități

Alexandra AndonEste alături de noi, prin telefon, ministrul Justiţiei, dl. Cătălin Predoiu. Ce rezolvă propunerile pe care le faceţi de modificare a legilor privind statutul magistraţilor?

Cătălin Predoiu: În primul rând, rezolvă o serie de necorelări care au subzistat în lege de-a lungul vremii. În al doilea rând, aşa cum a spus şi preşedintele României, o serie de reparaţii ale unor derapaje apărute în lege în anii 2017-2018. În al treilea rând, ar fi de îndreptat şi îndeplinit o serie de observaţii făcute prin rapoartele MCV, GRECO şi avizele Comisiei de la Veneţia. Dincolo de toate aceste obiective punctuale, oferă o platformă generoasă de dezbatere pentru aşezările legislative care să guverneze magistratura foarte mult timp de acum înainte, în urma unei consultări publice foarte largi, temeinice, aşezate, metodice, fără să ne grăbim să trimitem legile la Parlament înainte de a avea un cât mai larg acord cu privire la toţi actorii din sistemul judiciar: CSM, asociaţiile profesionale, liderii formali şi informali ai sistemului judiciar, societatea civilă şi, nu în ultimul rând, cu partenerii noştri externi, în primul rând, Comisia Europeană.

RealizatorÎn ceea ce priveşte numirile, pe viitor, ale procurorilor-şefi, ce se modifică? De ce consideraţi că este un mecanism mai echilibrat acesta?

Cătălin Predoiu: Pentru că a echilibrat raporturile dintre ministrul Justiției și președintele României. Vă reamintesc faptul că, în 2018, au fost radicali şi, dacă îmi permiteți termenul, cam dur, brutal amputate atribuţiile prezidenţiale în această procedură, eliminându-se din lege dreptul preşedintelui de a refuza propunerile ministrului mai mult decât o singură dată, o singură propunere. Ceea ce, evident, a condus la soluţia în care, practic, ministrul Justiţiei în baza reglementărilor ar fi putut, între ghilimele, forţa mâna preşedintelui prin numirile pe care le-ar fi făcut la vârful Parchetelor. Este doar un aspect. Un alt aspect foarte important: noi am introdus în proiectul de lege o procedură transparentă, publică, de selecţie a candidaturilor, pe baza unor interviuri publice transmise în direct pe pagina online a Ministerului Justiţiei, în care ministrul Justiţiei este sprijinit de o comisie de interviu care poate formula întrebări liber, fără nicio restricţie, cu privire la pregătirea profesională, managerială, psihologică a candidaţilor pentru a-şi asuma un astfel de post, de înaltă răspundere şi complexitate cum e şefia parchetelor la vârf.

RealizatorDacă doriţi implicarea mai mare a Institutului Naţional al Magistraturii în procesul de selecţie a procurorilor care vor ocupa funcţii de conducere, de ce se propune reducerea stagiului de învățare la Institutul Naţional al Magistraturii de la 4 la 2 ani?

Cătălin Predoiu: Lucrurile sunt puţin invers. Acest stagiu a fost majorat de la 2 ani la 4 ani în 2018, aşa cum a fost foarte multă vreme, încă de la adoptarea legilor din 2004. Or, această majorare care a fost propusă atunci, chiar dacă are la bază argumente solide cu privire la necesitatea de a continua pregătirea, șlefuirea tinerilor magistraţi pentru munca pe care o fac şi efectuarea unor stagii mai largi în alte profesii, nu a ţinut totuşi cont de realităţile din sistem. Adică a fost şi este o idee generoasă care poate fi discutată dar care nu a fost adaptată realităţilor din sistem pentru că această majorare bruscă de la 2 la 4 ani, fără să existe în contrabalans suficient personal, suficienţi magistraţi care să acceadă pe băncile Institutului şi, ulterior, să intre în sistem, ar fi condus la o pauză de doi ani de zile de alimentare, între ghilimele, a sistemului cu magistraţi, cu procurori şi cu judecători. Or, asta ar fi agravat criza de resurse umane care există la ora aceasta în sistemul judiciar. Există sute de locuri vacante în ceea ce privește posturile de judecători, cât și în ceea ce privește posturile de procurori.
Or, resursa umană deficitară la aceste scheme vacante, nerevăzute de multă vreme şi necompletate, reprezintă un factor de presiune pe sistem pentru că ea, combinată cu volumul mare de dosare deja existente în instanţe şi în parchete, conduce la o supra-solicitare a sistemului, conduce la amânarea judecăţilor şi anchetelor, conduce la scăderea calităţii, la riscul apariţiei unor erori judiciare şi o serie de cauze de genul acesta ar fi condus la un efect contrar celui urmărit de propunerea de majorare de la 2 la 4 ani. Pe scurt, această propunere, în 2018, nu a fost precedată de un studiu de impact, care să dea răspunsul la o întrebare simplă : putem sau nu putem să facem acest salt de 2 ani de zile deodată sau este mai degrabă înţeles să procedăm la o pregătire prealabilă a Institutului Naţional al Magistraturii (INM), de creştere a capacităţii sale de şcolarizare şi de instruire pentru că acolo ai nevoie de formatori, ai nevoie de profesori, capacitate logistică de a desfăşura cursuri astfel încât sistemul să nu cunoască o pauză de alimentare cu resursă umană. Ce am propus prin proiect a fost să revenim la această formulă de 2 ani de zile, să pregătim, în prealabil, Institutul Naţional al Magistraturii şi abia ulterior, pe baza unui studiu de resurse umane, desfăşurat de CSM, să trecem la majorarea stagiului de la 2 la 4 ani. Este o cerinţă de altfel şi în raportul de ţară şi al sistemului şi CSM, şi INM au reclamat constant acest lucru.

RealizatorEste cunoscut faptul că există deficit de personal în sistemul juridic, de judecători. De ce se renunţă la modalitatea de intrare în magistratură prin interviu?

Cătălin Predoiu: Pentru că niciodată deficitul de resurse umane nu poate să justifice scăderea calităţii oamenilor din sistem, din orice sistem nu numai din sistemul magistraturii. Or, intrarea în sistem pe bază de interviu era mult prea subiectivă şi a dovedit în practică nenumărate lipsuri, a născut controverse, acuze chiar în interiorul sistemului că sunt interviurile prea uşor organizate, adică se fac loc unor favoritisme şi, de aici, neîncrederea în magistraţi. Dar ceea ce ne preocupă este potenţialul scăderii calităţii magistraturii, magistratura este un corp profesional de elită şi trebuie să rămână de elită, deci nu acolo trebuie să fie reparaţia eficientă a resurselor umane – scăderea ștachetei calității. Noi trebuie să alocăm resurse şi, în acelaşi timp, să mărim schemele de personal şi să lărgim baza de recrutare păstrând calitatea înaltă de intrare în sistem.

RealizatorPropuneţi desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), cei care au propus înfiinţarea acesteia spun că se pierde un mecanism de control de investigare a magistraţilor, mecanism care ar fi fost necesar.

Cătălin Predoiu: Păi, haideţi să vedem dacă este necesar. În primul rând, eu nu am pus în nici o clipă şi în nici o discuţie motivele care au condus la această discuţie, şi anume de a efectua anticorupţie în sistemul judiciar păstrând în acelaşi timp garanţiile de independenţă ale judecătorilor şi procurorilor. La nivelul judecătorilor au fost discuţiile cele mai aprinse cu ocazia înfiinţării acestei secţii.
Ceea ce eu am combătut chiar dinainte de a reveni la minister, eram parlamentar activ în Comisia Juridică și am subliniat acest lucru în dezbateri că nu este o soluție foarte bună. În realitate, acest instrument nu funcţionează, nu are cum să funcţioneze și să efectueze anticorupţie o secţie care este compusă din 10-15 posturi şi, din acelea două treimi vacante, localizată în Bucureşti, câtă vreme ea trebuie să asigure combaterea corupţiei la nivel de sistem naţional, în ţară. Pe de altă parte, crearea unei secţii speciale naşte ideea că avem o mare problemă de corupţie în sistemul judiciar, ceea ce nu este adevărat. Dacă sunt cazuri, sunt cazuri izolate, aşa cum a demonstrat practica. Crearea unei secţii speciale subminează şi încrederea în sistemul judiciar, pentru că dă loc interpretării că am avea de-a face cu un fenomen de amploare, structural de corupţie în sistemul judiciar. Ceea ce nu este adevărat. Or, constatând toate acestea, nu putem trage decât următoarea concluzie: că crearea acestei secţii are, dacă vreţi, un efect pervers şi paradoxal.
Pe de altă parte, crearea unei secţii speciale naşte ideea că avem o mare problemă de corupţie în sistemul judiciar, ceea ce nu este adevărat, dacă sunt cazuri, sunt cazuri izolate aşa cum a demonstrat practica, şi asta, crearea unei secţii speciale subminează şi încrederea în sistemul judiciar pentru că dă loc interpretării că am avea de a face cu un fenomen de amploare, structural, de corupţie în sistemul judiciar, ceea ce nu este adevărat! Or, constatând toate acestea nu putem trage decât următoarea concluzie: crearea acestei secţii are un efect pervers şi paradoxal. Pe de o parte dă senzaţia că există un fenomen structural de corupţie în sistemul judiciar, pe de altă parte nu are capacitatea de a-l combate. În realitate soluţia a fost greşită pentru că „așezările” de dinainte de crearea Secţiei speciale erau suficiente pentru a asigura combaterea corupţiei, iar dacă se simţea nevoia unor garanţii suplimentare împotriva abuzurilor, se putea găsi o altă variantă, dar nu crearea acestei secţii speciale care să nască atâtea controverse, dezbateri şi să scindeze sistemul judiciar pe această falie care trebuie închisă cât mai rapid.

RealizatorMCV-ul va rămâne sau nu, în condiţiile existenţei acestui nou mecanism la nivel european – rapoarte pentru toate ţările europene?

Cătălin Predoiu: Logica “scăpării” de MCV a fost şi s-a dovedit falimentară, greşită. Logica îndeplinirii obiectivelor MCV este cea corectă şi va conduce la ridicarea acestuia. Pe de altă parte, după cum vedeţi, în paralel, a apărut un nou instrument, instrumentul stat de drept- „Rule of law”, creat de Comisia Europeană cu sprijinul statelor membre, care aşează într-un fel pe baze echitabile această monitorizare pe justiţie la scara întregii Uniuni, în toate statele membre. Instrumentul „Rule of law” – stat de drept este benefic pentru că tinde să asigure o evaluare generală în toate statele membre, nu discreţionar sau discriminatoriu, doar în unele dintre ele şi să conducă la standarde egale de eficienţă a justiţiei şi de acces la justiţie pentru toţi cetăţenii statelor membre ale UE. De aceea, România l-a spirjinit şi eu însumi am sprijinit multă vreme această idee mult timp înainte de a fi formalizată. A mai fost o astfel de discuţie în anii 2010-2011, a existat un grup de opt state membre, printre care şi România, care a propus un astfel de mecanism la scară europeană, atunci condiţiile nu erau întrunite din punct de vedere politic, astăzi sunt, iată avem mecanismul. Ce se întâmplă mai departe este că, odată ce ai îndeplinit, şi sunt convins că, în cursul anului viitor, acest lucru este posibil, mai ales dacă adoptăm proiectele de legi ale justiţiei în urma dezbaterii publice, mecanismul poate fi ridicat în mod natural, mai departe urmând ca România, ca şi celelalte state membre ale UE să facă parte din mecanismul „Rule of law” de supraveghere a condiţiilor în care se desfăşoară actul de justiţie, dar acum mecanismul este mai complet, merge şi către libertatea presei şi are mai multe fațete, nu doar justiţia.

RealizatorMulţumesc foarte mult ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

www.predoiu.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe