În intervenţia sa, Predoiu a spus că în privinţa combaterii corupţiei, au existat instituţii ale căror atribuţii au fost consolidate încă din anii 2006 şi 2007. ”Separat de procesul legislativ, am reuşit să creăm un fel de cooperare instituţională între actorii implicaţi în combaterea corupţiei”, a spus fostul ministru. El a adăugat că reforma în sistemul de justiţie a fost accelerată mai ales în anii 2009 şi 2010, fapt recunoscut de rapoartele elaborate de Comisia Europeană în cadrul MCV.

Cătălin Predoiu a apreciat că eliminarea actualului MCV în cazul României, cu condiţia îndeplinirii celor patru condiţionalităţi, ar plasa ţara noastră în linie cu celelalte state membre UE, mai în ales în contextul în care Comisia va introduce în 2013 un mecanism uniform de monitorizare a combaterii corupţiei în ţările membre. În opinia sa, un astfel ‘MCV lejer’ ar putea fi aplicat tuturor statelor membre, contribuind în acest fel la implementarea Programului de la Stockholm (ce prevede crearea unui spaţiu unic european de libertate, justiţie şi securitate).

La rândul său, eurodeputata Veronique Mathieu, membră a Comisiei de libertăţi civile (LIBE) şi a Comisiei speciale pentru combaterea corupţiei, criminalităţii organizate şi spălării banilor (CRIM) ale PE, a subliniat că pentru combaterea corupţiei este nevoie de ‘curaj politic’. ”România cred că a dat destule dovezi ale angajamentului său în combaterea corupţiei în ultimii ani”, a spus Mathieu.

În cadrul MCV pentru România şi Bulgaria, Comisia Europeană prezintă două rapoarte în fiecare an – unul pur tehnic în luna februarie, iar celălalt mai cuprinzător şi care include consideraţii politice, la finalul lunii iulie. În vara acestui an, raportul din cadrul MCV va face o evaluare complexă a rezultatelor obţinute de cele două ţări în combaterea corupţiei şi reforma justiţiei în cei cinci ani trecuţi de la aderarea la UE. AGERPRES