Matei Bogdan
Publicat în 15 decembrie 2021, 20:51 / 193 elite & idei

Cătălin Predoiu va propune Guvernului sesizarea Parlamentului, în a doua sesiune, cu proiectul de desființare a SIIJ

Cătălin Predoiu va propune Guvernului sesizarea Parlamentului, în a doua sesiune, cu proiectul de desființare a SIIJ

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat luni în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Conform unui comunicat al instituției, Cătălin Predoiu a avut luni o întâlnire de lucru aplicată, la nivel tehnic, online cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Întâlnirea a analizat stadiul îndeplinirii recomandărilor cuprinse în Raportul MCV, publicat la 8 iunie 2021, și a avut loc în continuarea discuţiilor desfășurate la Bruxelles, la sfârșitul săptămânii trecute, cu Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene şi cu Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie.

La întâlnire au participat din partea Comisiei William Sleath, director în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, Julien Mousnier, șef de unitate în cadrul Secretariatului General al Comisiei și Maria Arsene, reprezentanta Comisiei Europene la București. Din partea Ministerului Justiției, alături de ministrul Cătălin Predoiu, a participat Mădălina Manolache, director în cadrul Direcției Afaceri Europene și Drepturile Omului.

Cu această ocazie, au fost trecute în revistă întârzierile înregistrate pe agenda MCV în 2021 și perspectivele de recuperare a acestora în 2022.

Subiectele de interes pentru reprezentanții Comisiei Europene au fost: desfiinţarea SIIJ, modificarea legilor justiţiei, a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu și reprezentanții Comisiei au dezbătut aspectele tehnice ale obiectivelor MCV, precum și diferitele modalități de realizare, ca și calendarul posibil de îndeplinire a acestor obiective.

”Am trecut în revistă situaţia întârzierilor înregistrate în 2021 în realizarea obiectivelor MCV, în special desființarea SIIJ și adoptarea legilor Justiției, precum și diferitele proiecții tehnice de recuperare a acestora în 2021. Ministerul Justiției își va îndeplini toate obligațiile aflate în competența sa legală pentru realizarea acestor obiective. MCV poate fi realizat în măsura în care voinţa politică exprimată în programul de guvernare va fi transformată în voturi în Parlament pentru proiectele de lege cu care Guvernul îl va sesiza în domeniul MCV. MJ va coopera loial şi transparent în continuare cu CSM și Comisia Europeană pentru realizarea obiectivelor MCV. MJ va propune guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desfiinţare a SIIJ şi modificarea legilor Justiţiei pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 01.02.2022”, a declarat Cătălin Predoiu la finalul reuniunii.

Calendarul concret înaintat de ministrul Justiției răspunde astfel solicitărilor înaintate de comisarii pentru Justiție, Didier Reynders, și cel pentru valori și transparență, Vera Jourova, cu prilejul vizitei lui Predoiu la Bruxelles, de săptămâna trecută, problematică ce s-a aflat și pe agenda dialogului dintre experți ai Comisiei Europene și reprezentații Ministerului Justiției.

Discuțiile de la finalul lunii noiembrie s-au axat în principal pe aspecte tehnice, fiind punctate progresele înregistrate de România față de momentul ultimului raport MCV din luna iunie, respectiv ultimului raport privind situația statului de drept din luna iulie. De asemenea, întâlnirea a oferit Ministerului Justiției prilejul de a reitera angajamentul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). 

Aceasta face obiectul îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană în cel de-al doilea raport privind situația statului de drept din România, publicat la mijlocul lunii iulie.

Potrivit documentului, se poate observa o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, în 2021, dar este punctată necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

În ceea ce privește raportul referitor la evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

De un raport favorabil al MCV depinde și aderarea României la Spațiul Schengen. 

Parlamentul European a adoptat deja un document prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestuia a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie primind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Guvernul Ciucă își propune în programul de guvernare al alianței PNL-PSD-UDMR ”să continue demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro” și pe cele ce vizează ”finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare”, axându-se pe ”progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc şi pe participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.”

Parlamentul European a dat undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen încă din 2011, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Ultima ora:

ObservatorAndrei Ilaş: Financing Putin’s war – Fossil fuel exports from Russia in the first six months of the invasion of Ukraine

PoliticRadu Burnete: ”Patriotismul” anti european e lupul paznic la oi și nimic mai mult

EconomieAndrei Ilaş: Financing Putin’s war – Fossil fuel exports from Russia in the first six months of the invasion of Ukraine

ExternOvidiu Nahoi: Pentru ultima oară, Regina i-a ținut la respect pe adversarii democrației și păcii

SocialRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

EvenimenteRadu Carp: „Zilele Culturii Armâneşti”, pe 23 şi 24 septembrie 2022, la Constanța

CulturaFlaviu George Predescu: Romanul Paraclis 1980 va apărea cu ocazia Târgului de Carte Gaudeamus, în decembrie

EditorialAlexandru Lăzescu: La moartea Reginei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe