România este țara diferențelor tot mai mari între mediul public și cel privat. În timp ce toți angajații au 17 zile libere în 2024, bugetarii beneficiază de alte trei din partea Guvernului. 

La nivelul UE, România este campioană în ceea ce privește zilele libere acordate în urma sărbătorilor legale. Cum s-a ajuns aici? Cu ajutorul „punților” decise de politicieni. Aproape jumătate de miliard de lei este costul per fiecare zi liberă pentru angajații din sistemul public, spun experții. Însă costul indirect al unei zile libere scade cu cât digitalizarea serviciilor publice e mai bună.  

Trendul arată că românii preferă să se angajeze la stat în detrimentul mediului privat. De ce? Pentru că oamenii doresc stabilitate, joburile sunt cu normă întreagă, contracte de muncă pe perioadă nedeterminată și un mod de desfășurare a activității facil.

Sunt românii campioni la fentat munca? Un mit

Claudiu Vrînceanu, expert în comunicare, cu experiență profesională mixtă în mediul privat și cel public, este de părere românii nu sunt „campioni” la fentat munca.

„Cel mai important indicator la care ne putem uita ca să vedem dacă fentăm munca este productivitatea muncii. Și aici nu stăm rău oricum am privi lucrurile: dacă suntem mai pesimiști, vedem că productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană este de peste 70% . Ce-i drept, în Germania acest indicator este de peste 120%. Iar dacă suntem optimiști și ne uităm la unele estimări BNR, observăm că România a depăşit Polonia la productivitatea muncii la paritatea puterii de cumpărare. Personal, cred că generația noastră (30-50 de ani) nu-și propune să fenteze munca, ci din contră, căutăm să muncim cât mai mult (în loc să eficientizăm munca, să reducem povara fizică și psihică) și facem asta întrucât așa am văzut că-i sănătos pe când eram copii”, explică Claudiu Vrînceanu.

La rândul său, Ciprian Stănescu, președinte al organizației Social Innovation Solutions, crede că fentăm la fel de bine și în privat, și la stat, dar mai puțin decât am crede.  

„Problema României stă de fapt în nivelul slab de eficiență și productivitate, nu la vreun nivel ridicat de ”fentare”, pentru care oricum nu avem date. Un exemplu concludent de mediu de lucru în care nu fentăm e agricultura. România are cel mai mare număr de lucrători în agricultură din UE și o treime din fermele europene – 21% din forța de muncă a României lucrează acolo, față de numai 4% la nivel european. Mai mulți români lucrează în propria gospodărie decât la stat. Această populație care trăiește în gospodării care practică agricultură de subzistență, de exemplu, nu fentează munca. Din contră, muncesc mai mult – agricultorul muncește 41 de ore pe săptămână, fața de media europeană de 36 de ore. Probabil i-ar fi mai bine, de fapt, dacă ar munci mai puțin cu tehnologie mai bună. Unde în unele gospodării se cară apa cu găleata, alte ferme au sistem automatizat de irigare și îngrășământ pe baza umidității solului. Avem și noi, în România, chiar la stat, institute de cercetare unde cu drona se verifică calitatea solului pentru a decide momentul bun de a culege soiuri diferite de vin. Suntem pe locul 6 în UE la producția de vin, dar cu tehnologie mai bună și chiar muncă mai puțină am putea ajunge mai sus”, spune Ciprian Stănescu.

Continuarea, aici.