de Clara Volintiru

Bârgăoanu, A., Radu, L. & Varela, D. (eds.) (2015) United by or against Euroscepticism? An assessment of public attitudes towards the European Union in the context of the crisis, Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing.

Euroscepticismul este un fenomen socio-politic în plină ascensiune, la nivelul Europei. Se distinge de alte forme de mobilizare a cetățenilor prin poziționarea mai mult sau mai puțin clară în opoziția noilor construcții Europene. După cum ne arată volumul colectiv editat de prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, conf. univ. dr. Loredana Radu și conf. univ. dr. Diego Varela, euroscepticismul poate fi atât o forță de atracție, alimentând victoriile electorale ale anumitor mișcări politice în plan național, cât și o persistentă tensiune frânând procesului de integrare aprofundată.

„United by or Against Euroscepticism?” aduce o contribuție originală și relevantă literaturii de specialitate. În plan teoretic editorii lansează provocarea dificilă de contura efectele Euroscepticismului. Față de pleiada valoroasă de inventariere și sistematizare a diferitelor valențe ale fenomenului eurosceptic, pe care care autorii le trec în revistă, în acest volum regăsim și preouparea față de dinamica fenomenului, sau mai concret, cum va arăta Europa sub influența euroscepticismului. Astfel, se ancorează analiza empirică în cadrul teoretic propus de lucrări precum cele ale lui Paul Taggart și Alecks Szczerbiak (2001, 2002, 2004, 2008) sau articolul referențial al lui Petr Kopecky și Cas Mudde cu privire la cele două fațete ale Euroscepticismului (2002). Preluând filonul existent în științele politice, diversele capitole ale acestui volum disting între euroscepticismul izvorât și alimentat de o antagonie ideatică—opoziția față de construcția supranațională a Uniunii Europene, sau euroscepticismul mânat de anumite politici publice și guvernamentale—opoziția platformatică.

Mergând mai departe, contextul contemporan, abubdent în formațiuni politice catalogabile ca fiind eurosceptice (ex: Italia, Franța, Anglia, Spania) îi determină pe autorii prezentului volum să extindă analiza pe mai multe axe conceptuale. O primă și grăitoare dimensiune de analiză empirică este cea a opiniei publice. Astfel, regăsim în acest volum un studiu comparativ cantitativ bazat pe rezultatele Eurobarometrelor (Flavia Durach).

Complementar, discursul public devine în egală măsură relevant. Dincolo de valorile cantitative ale sondajelor de opinie de tip Eurobarometru, discursul în plan național și European al elitelor politice și a a altor vectori de opinie ne poate releva mai profund ceea ce urmează să se contureze în conștiința cetățenilor. În acest sens, analize aplecate asupra comunicării în spațiul public, pe tema Uniunii Europene încep să construiască extensive baze de date primare. Un astfel de exemplu este portalul Euro Crisis in the Press, găzduit pe una dintre platformele London School of Economics and Political Science (LSE).

Politica discursului public este analizată transversal pe parcursul volumului, fiind o parte componentă a mai multor contribuții. Francisco Seoane Perez spre exemplu analizează două publicații de presă regionale din Spania și Marea Britanie pentru a interpreta acest tip de date. În extensia discursului public, capitole axate pe studiul de caz analizează componenta identitară, sau felul în care Uniunea Europeană este internalizată de cetățenii statelor membre sau candidate (Alexandra Vițelar, Alina Daniela Mihalcea și Rodica Maria Săvulescu—România; Matej Mkarovic și Tea Golub—Slovenia; Huryie Toker—Turcia; Oleg Aronson și Tetiana Havlin—Ukraina).

În final, una dintre cele mai originale contribuții ale acestui volum la literature de specialitate este integrarea analizei instituțională și de politici publice în interpretarea fenomenului politic al euroscepticismului la nivel regional, național și european. Astfel, două interpretări se disting din rândul capitolelor acestui volum. Pe de-o parte se analizează tensiunile generate de performanța instituțională la nivel național sau regional și atitudinea față de UE (Danilo di Mauro și Fabio Serricchio; Francisco Seoane Perez; Hendrik-Jan C. Rebel, Edward L. Figee și Paul C.J. Linders). Pe de altă parte, această analiză a funcției instituționale se completează cu analiza politicilor publice în contextul crizei economice și financiare (Paul Dobrescu și Flavia Durach).

Este de la sine înțeles că atribuțiile instituționale la diferite niveluri teritoriale sunt în stransă legătură cu forța de implementare a unor măsuri de politici publice agreate în forumuri supranaționale. Spre exemplu, multe structure guvernamentale regionale și naționale s-au văzut nevoite să implementeze măsuri de austeritate sau de liberă circulație dispuse la nivelul Uniunii Europene și nu la nivelul formurilor politice naționale. Mare parte din curentul de opinie ce susține partidele bazate pe platforme Eurosceptice este alimentat de opoziția cetățenilor fașă de acest tip de impoziții de politici publice. Totuși, dincolo de cazuistica statelor din periferia UE și nu numai, sau a actorilor politici naționali (ex: Syritza, Podemos, UKIP) rămâne o antagonie penetrantă reprezentată de editorii acestui volum: reprezentativitate vs. responsabilitate.

În ce măsură actuala arhitectură a Uniunii Europene reușește să reconcilieze responsabilitatea unor politici publice ce vizează integrarea aprofundată cu nevoia cetățenilor de reprezentativitate democratică? Deși rămâne o întrebare deschisă, prezentul volum reușește să sintetizeze dinamici complexe ale politicii Europene de astăzi, având o considerație deosebită pentru suprapunerea diverselor planuri instituționale și ideatice. O lectură informativă, bine ancorată teoretic și empiric,United by or Against Euroscepticism? ne furnizează elementele esențiale de interpretare a multora dintre evenimentele și tendințele aparent disparate ce marchează Europa de astăzi. Mai mult chiar, cuprinde indicii predictive cu privire la tendințele spațiului politic European în viitor.

http://www.convorbirieuropene.ro