Mai mulţi bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvenţă una dintre cele mai mari companii de stat, menţionând printre altele că în urma acestei hotărâri băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România, transmite Ziarul Financiar.

Directorul general adjunct BRD – Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, a spus că măsura adoptată în cazul Hidroelectrica „se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului” şi ar putea încuraja şi alte companii să procedeze la fel.

Băncile au expunere de 378 milioane euro pe Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, iar unele instituţii de credit au o anumită „ipocrizie” în relaţia cu aceasta, făcând de 20 de ani „bani frumoşi”, fără vreun incident, a declarat administratorul judiciar al producătorului de energie, Remus Borza citat de Ziarul Financiar.

„Se vorbeşte mult despre expunerea băncilor pe Hidroelectrica. Din punctul meu de vedere este şi o anumită ipocrizie din partea unor bănci. În toţi aceşti 20 de ani băncile au făcut bani frumoşi, au avut rulaje, linii de finanţare sau de credit, n-au avut niciodată niciun incident cu Hidroelectrica. Expunerea băncilor este de doar 378 milioane euro, în presă apar cu totul alte cifre. Băncile nu au niciun risc”, a afirmat Borza în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV.

Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale tot de 1,1 miliarde lei.

Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) şi Banca Transilvania (120 milioane lei).

Datoriile pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.

Potrivit Ziarul Financiar, compania are contracte de finanţare pe termen lung cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elveţieni), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) şi Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Directorul general ING România, Mişu Negriţoiu, a afirmat săptămâna trecută că intrarea în insolvenţă a companiei este „absolut contraproductivă” şi reprezintă „o mică jonglerie dâmboviţeană”.