OraNoua.ro
Publicat în 26 iunie 2013, 19:59 / 253 elite & idei

Claudiu Cercel (BRD): România nu îşi permite foarte mult spaţiu fiscal pentru investiţii publice masive

Claudiu Cercel (BRD): România nu îşi permite foarte mult spaţiu fiscal pentru investiţii publice masive

România nu este o ţară care să îşi permită foarte mult spaţiu fiscal pentru investiţii publice masive iar singura soluţie în cazul acesteia este crearea unui mediu economic, financiar şi legal care să fie prietenos pieţelor, a arătat marţi, într-o conferinţă de specialitate, directorul general adjunct din BRD, Claudiu Cercel.

‘România nu este o ţară care să îşi permită foarte mult spaţiu fiscal pentru investiţii publice masive, mai ales în situaţia actuală care să meargă prin capilaritatea acţiunilor economice către IMM-uri. Nu este nicio ţară care să îşi permită, precum cele dezvoltate, o relaxare cantitativă din cauza structurii deficitare a economiei şi unei potenţiale puneri în pericol a stabilităţii financiare dacă s-ar recurge la această metodă. Băncile nu pot nici ele acompania cel puţin în perioadă actuală masiv zona de IMM-uri datorită cadrului de reglementare înăsprit. Singura modalitate pe care România o are este să devină mai prietenoasă cu pieţele’, a spus Claudiu Cercel la o conferinţă având ca temă ‘Garantarea şi contragarantarea creditelor după Basel III’.

Acesta a precizat că fondurile europene se duc într-o economie care are o anumită structură şi că degeaba sunt atrase dacă structura nu are efect multiplicator la nivelul economiei.

‘Singura modalitate de a crea un efect de multiplicare este de a crea un mediu economic, financiar şi legal care să fie prietenos pieţelor’, a declarat Claudiu Cercel.

Directorul general adjunct din BRD a explicat că există factori structurali şi ciclici care fac dificilă finanţarea IMM-urilor.

Astfel, dintre factorii structurali acesta a enumerat cadrul de reglementare Basel III, dar şi Regulamentul 18.

‘Avem cadrul local de reglementare, de pildă Regulamentul 18 care în sens larg este un regulament al guvernanţei corporative la nivelul băncilor şi se referă la gestiunea de risc în sens larg la nivelul băncilor. Este un regulament foarte stufos. Birocratizează foarte mult activitatea din bănci. Nu spun că nu este bun sau nu era util dar va fi necesară o anumită perioadă pentru internalizarea în funcţionarea băncilor a consecinţelor a acestui regulament’, a explicat Cercel.

Acesta a declarat că mai sunt şi alte elemente care fac dificilă creditarea la nivelul companiilor mici şi mijlocii, chiar cu referire la schemele de garantare de suport de tipul fondurilor de garantare.

‘Nu ştiu dacă este cunoscut dar în calculul solvabilităţii bancare nu pot fi luate în considerare aceste fonduri. Altfel spus, dacă o bancă acordă un credit cu o garanţie parţială sau totală din partea unui fond de garantare din punct de vedere al solvabilităţii patrimoniale nu se întâmplă niciun fel de îmbunătăţire. Poate este un element de reflecţie pentru regulatori în acest sens’, a declarat Claudiu Cercel.

Oficialul BRD a precizat că există factori structurali care ţin efectiv de activitatea IMM, respectiv suprafaţa financiară redusă a acestora, faptul că doar 26% dintre acestea au o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro, doar 8% au o cifră mai mare de 500.000 de euro şi numai 5% au o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro.

De asemenea, acesta a declarat că printre alţi factori care îndeamnă băncile la prudenţă se numără disciplina contractuală care lasă de dorit. Este vorba de disciplina contractuală atât în relaţiile între firme, dar şi respectarea clauzelor la contractele de creditare. Nu de multe ori diverse clauze la contractele de creditare nu sunt respectate de către IMM-uri, ceea ce îndeamnă băncile la prudenţă în analizarea dosarele de creditare.

Ca factori ciclici, Claudiu Cercel a aminitit rata de neperformanţă foarte mare la nivelul multora dintre bănci cât priveşte creditele acordate IMM-urilor, în general peste 25% rată de credite neperformante. Acesta a spus că sunt unele categorii de IMM la care rata de neperformanţă depăşeşte 40%. De asemenea, Cercel a aminitit de creşterea numărului de insolvenţe din care nu multe sunt etice, pe baza unor clauze obiective. O altă problemă o constituie dificultatea valorificării garanţiilor.

La rândul său, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, a arătat că orice deficit bugetar ar avea România tot nu ar exista atâţia bani cât să fie efectuate investiţii importante din buget.

„Noi discutăm astăzi despre pieţe şi stat şi despre nevoia de a interveni statul în economie, în special cu investiţii. Este o discuţie spinoasă, care ajunge până la acel special deficit bugetar şi sunt tot felul de idei că dacă România n-ar fi în Uniunea Europeană, am auzit chiar într-o dezbatere televizată argumente puternice ce-am putea să fim noi dacă n-am fi în Uniunea Europeană, am putea să fim o altă Elveţie. După mine, asta este o prostie. Domnul Cercel are foarte mare dreptate, noi n-avem spaţiu fiscal şi orice deficit bugetar am avea, tot n-am avea atâţia bani cât să facem investiţii importante din buget. Nu vorbesc dacă ar putea România să fie o a doua Elveţie, după mine aceasta este o prostie, mi se pare că n-ar fi trebuit să fie atât de puternic promovată ideea asta într-o dezbatere televizată. Când ne referim la Elveţia, o să vă spun un singur lucru: numai din exportul de ceasuri Elveţia câştigă anual 17 miliarde euro. Dacă am vorbi despre băncile elveţiene şi alte realităţi ale acestei ţări, cu o populaţie pe jumătate cât a României, am vedea că, indiferent cum ar fi statul nostru şi oricât ar fi deficitul nostru bugetar, nu putem să egalăm Elveţia. Dar problema rămâne în discuţie şi eu cred că statul nostru la această oră, orice deficit bugetar ar avea şi orice situaţie ar avea, nu poate să susţină investiţiile de care are nevoie România din buget”, a spus Vasilescu.

Pe de altă parte, Vasilescu a precizat că despre reindustrializarea României trebuie discutat mai concret. ‘În primul rând nu cred că România nu mai este deloc ţară industrială. Vă dau un singur exemplu. În anul 2000, când Guvernul Isărescu a încercat şi a reuşit trecerea de la descreştere economică la creştere economică, atunci a reuşit pentru prima dată să ducă exporturile României de la acel obsesiv 8 miliarde euro, pe care nu puteam să-l depăşim nicicum, la 11 miliarde dolari, am calculat noi atunci, pe urmă s-au refăcut calculele şi astăzi ştim că exporturile României în anul 2000 au fost de 11,5 miliarde de euro. De atunci a început creşterea exporturilor şi am ajuns astăzi la exporturi de 45 miliarde euro. Niciodată în istoria României nu am avut astfel de exporturi, Ceauşescu nici n-a visat aşa ceva. Aceste exporturi se fac în proporţie de 90% din industria prelucrătoare, deci este după părerea mea un non-sens să discutăm despre faptul că România azi nu mai e o ţară industrială în condiţiile în care ea face cel mai mare export din istoria sa”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Potrivit acestuia, marea parte a exporturilor de 45 miliarde euro pe care le face România este datorată investiţiilor străine directe şi industrializării făcute de ISD-uri.

„Sigur că avem nevoie de aceste două canale: împrumuturi externe şi investiţii străine, dar avem nevoie şi de bănci. Dar problema este pentru ce are nevoie industria românească. Nevoie de bani de la bănci, cât timp şi în ce condiţii? Poate că ar trebui canalizate discuţiile şi în această direcţie pentru că prea mult la investiţii străine şi la împrumuturi externe nu putem spera şi statul are o limită de împrumut de 60% şi nu suntem prea departe de această limită, chiar dacă în momentul de faţă stăm bine”, a mai spus Vasilescu.

Banca Naţională a României (BNR) şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) împreună cu publicaţia Finanţiştii organizează, marţi, o conferinţă având ca temă ‘Garantarea şi contragarantarea creditelor după Basel III’.

La eveniment participă Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, Cristian Socol, consilier economic al premierului Guvernului României, Claudiu Cercel, director general adjunct BRD – Groupe Société Générale, Ioan Hidegcuti, preşedinte al Directoratului Fondului Roman de Contragarantare, Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, Florin Cîţu, economist independent.AGERPRES/(AS – autori: George Bănciulea, Florin Barbuţă, editor: Andreea Marinescu)

Ultima ora:

ObservatorAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

PoliticAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

EconomieCosmin Ghiță: Nuclearelectrica primește finanțare americană nerambursabilă pentru a găsi locuri potrivite construirii de mini-reactoare

ExternCristian Bușoi: Discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

SocialDaniela Vișoianu: În educație e nevoie de o vacanță. Adevărată.

EvenimenteAlexandru Lazescu: Curs gratuit de jurnalism online

CulturaFlaviu George Predescu: De Ce Citim – Despre poezia lui Marin Sorescu

EditorialGeorge Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe