de Codrin Scutaru

Facebook-ul ne atrage pentru că putem share-ui între noi idei, știri, amintiri, glume și chiar ironii. Pe Facebook poți discuta despre idei și opinii. Dar nu cred că Facebook a fost vreodată gândit pentru a transmite ură.

Uneori, folosim Facebook-ul pentru a jigni, pentru a încărca cu frustrările noastre alţi oameni. Pe Facebook te conectezi cu prietenii, nu? Ai un număr de prieteni virtuali, mai mare sau mai mic. Unii dintre ei sunt chiar prietenii din cercul tău de prieteni. Chiar dacă te şi vezi zilnic cu ei, comunici şi pe Facebook. Pentru că e plăcut.
Dar tu i-ai încărca pe prietenii tăi cu mesaje de ură? E cam egoist să îi încarci pe cei din jur cu ură şi energie negativă. Nu primesc oare destul negativism deja în viaţa de zi cu zi? Cred că Zuckerberg a gândit reţeaua asta de socializare în principal pentru a comunica între noi mesaje pozitive. Zicea cineva cam abraziv dar destul de clar: Nu-i vomita-n suflet celui de lângă tine. Nu are nevoie de asta. Are nevoie de încurajări, de recunoaştere şi de un gând bun.

Nu spune nimeni că nu poţi protesta offline sau online. Că nu poţi critica sau avea opinii ferme împotriva a ceva. A avea o atitudine în mod serios, civilizat şi hotărât, este ceva normal şi pe Facebook. Pentru că mesajul tău ajunge la mult mai mulţi oameni. Chiar şi un protest e puternic şi e mai solid atunci când are un mesaj emoţional cu care să rezonezi şi care să fie the real thing…şi, pe fond, dincolo de luptă, pozitiv.
Mă întrebam azi de ce au cele mai multe like-uri cei care împărtăşesc lucruri pozitive?
Pentru că Facebook-ul este despre prietenie. Altfel am avea în loc de friends doar unfriends. Am avea în loc de Like un mare buton de Dislike. Dar ăla ar fi Hatebook, nu Facebook. Eu rămân pe Facebook, nu pe Hatebook.