Consumatorii industriali care vor fi exceptați de la plata a până la 85% din certificatele verzi vor fi nevoiți să mențină locurile de muncă pe durata schemei de sprijin, adică timp de 10 ani, și vor trebui să-și diminueze consumul de energie cu 20%, până în 2020.

Informațiile apar în anexa proiectului de Hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Economiei privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Pentru a beneficia de schema de sprijin, companiile industriale trebuie să îndeplinească mai multe condiții, cumulativ. Printre ele se află și faptul că nu trebuie să înregistreze debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat.

În plus, trebuie să efectueze investiții în urma cărora consumul de energie primară să scadă cu 20% până în anul 2020. Ei vor fi obligați să își realizeze audituri energetice împreună cu experți autorizați, atât înainte, cât și după implementarea acestor investiții.

De asemenea, companiile ‘mențin numărul de locuri de muncă pe durata schemei și încheie parteneriate cu instituții de învățământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (școli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii etc.), în vederea creșterii nivelului profesional și atragerea de personal calificat)’, se mai arată în textul documentului.

Marii consumatori de energie din România vor putea achiziționa cu până la 85% mai puține certificate verzi decât erau obligați până acum, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei.

Astfel, consumatorii ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din totalul costurilor vor fi exceptați de la plata a 85% din certificatele verzi.

Cei a căror intensitate energetică este cuprinsă între 10% și 20% vor fi scutiți de 60% din certificate, iar cei cu o intensitate cuprinsă între 5% și 10% pot achiziționa doar 40% din cât erau obligați până acum.

Schema de sprijin are o valabilitate de 10 ani și se va aplica ulterior aprobării de către Comisia Europeană.

„Am elaborat acest proiect de Hotărâre la scurt timp după ce Comisia Europeană a făcut publice noile orientări în domeniu. Menținerea competitivității industriei locale este un angajament asumat de Guvernul României, deoarece activitatea companiilor energo-intensive are un important impact la nivel socio-economic prin veniturile generate la bugetul de stat și locurile de muncă create”, a declarat ministrul Economiei, Constantin Niță.

Exceptarea de la plata certificatelor verzi se va face pe baza unor criterii clar stabilite, precum punerea în aplicare a unor măsuri de creștere a eficienței energetice, menținerea locurilor de muncă pe durata schemei, încheierea de parteneriate cu instituțiile de învățământ pentru creșterea pregătirii profesionale și atragerea de personal calificat.

”Este important să creăm condițiile păstrării activității industriei locale și, mai mult, să avem perspectiva pregătirii forței de muncă calificate”, a spus Niță.

Proiectul de Hotărâre va fi în dezbatere publică timp de zece zile, începând cu data publicării pe site-ul Ministerului Economiei, respectiv 17 aprilie.

Industria energo-intensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. Acest sector este și cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă și indirect aproximativ 1.500.000.

În urmă cu două săptămâni, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina, Marian Năstase, declara, pentru AGERPRES, că în România, există 17 — 20 de companii care se pot califica la categoria energo-intensive cu costuri de peste 20% cu energia.

Potrivit site-ului OPCOM (operatorul pieței de energie), din grupul marilor consumatori de energie din România fac parte următoarele companii: Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, OMV Petrom, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Feral, Azomureș, Carpatcement, Holcim, Lafarge, Mechel Târgoviște, Chimcomplex, Ductil Steel, Rompetrol Rafinare și Metrorex.

Consumul însumat al acestor companii reprezintă 15 — 20% din consumul național de energie electrică în ultimii ani, se mai arată pe site-ul OPCOM.

„Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este între 50-100′, se menționează în proiectul inițiat de Ministerul Economiei.

Potrivit unui ghid aprobat de Comisia Europeană pe 9 aprilie, consumatorii din 65 de sectoare industriale pot fi exceptați de la plata a 85% din contribuția pe care o plăteau până acum pentru susținerea energiei regenerabile (certificatele verzi). Mai mult, marii consumatori ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din costurile totale pot plăti minimum 0,5% din valoarea adăugată brută a companiei.

Marian Năstase a mai precizat, pentru AGERPRES, că toate țările cu industrie puternică din Uniunea Europeană /UE/ vor aplica nivelul maxim de exceptare de la plata certificatelor verzi, lucru pe care trebuie să îl facă și România, altfel produsele românești își vor pierde competitivitatea în spațiul comunitar.

”Necesitatea aplicării nivelului maximal de reducere este determinată atât de faptul că subvențiile pentru energia regenerabilă în România sunt cele mai mari din Europa, cât și de faptul că țările membre cu industrie energo-intensivă vor implementa nivelul maxim al exceptării, așa cum reiese din pozițiile publice ale lor, postate pe site-ul Comisiei Europene. Dacă nu facem și noi la fel, vom fi distorsionați față de competitorii noștri din alte țări europene, iar produsele românești își vor pierde competitivitatea”, a explicat Năstase.

Potrivit acestuia, statele industrializate din UE, precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie și Austria, vor aplica reducerea maximă acceptată de UE pentru contribuția la regenerabile.

Reprezentantul Alro a precizat că, pentru industria românească energo-intensivă, cea mai bună soluție ar fi plata a doar 0,5% din valoarea adăugată brută în contul energiei regenerabile.

”Aceasta din trei motive: contribuția va fi legată de performanța companiei, este ușor de cuantificat și conferă predictibilitate, întrucât se va ști încă de la elaborarea bugetului pe anul următor care este estimarea pentru valoarea adăugată, deci și pentru contribuția la regenerabile”, a adăugat Năstase.

Acesta a precizat că societatea pe care o reprezintă plătește anual 30 de milioane de euro pentru certificatele verzi, iar, dacă se va merge pe reducerile maxime, Alro va plăti doar 5 milioane de euro pentru susținerea energiei verzi. La acestea se adaugă contribuția pentru cogenerare de 17 milioane de euro pe an.

Năstase a adăugat că, potrivit unui studiu comandat de marii consumatori din România, aceste reduceri vor duce la economii de cel puțin 70 de milioane de euro pe an pentru industria românească.