România va exporta gaze naturale numai după ce consumul intern va fi acoperit de producția autohtonă, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, într-un interviu acordat AGERPRES.

Oficialul susține că exporturile de gaze din țara noastră vor putea fi posibile doar în funcție de cererea de pe piața internă, iar prioritate are acoperirea consumului național, altfel vom fi nevoiți să aducem volume mai mari de gaze din import.

Totodată, Departamentul pentru Energie are în plan refacerea calendarului de liberalizare a prețului gazelor în favoarea producătorilor și a marilor consumatori, având în vedere noile evoluții de pe această piață, a mai spus ministrul, adăugând că o decizie în acest sens va fi luată în vară.

El a mai afirmat că a renunțat pe moment la ideea reorganizării producătorilor de energie în companii care să utilizeze un mix de resurse, întrucât acționarii minoritari ai producătorilor s-au opus acestui plan.

Niță a mai vorbit în interviu și despre relațiile energetice dintre România și Rusia, precum și despre modificările ce vor fi aduse în acest an în legislația din domeniul petrolului și gazelor.

AGERPRES: Cum arată în prezent sistemul energetic românesc și cum vreți să arate după reorganizare?
Constantin Niță: Arată mult mai bine decât în momentul în care l-am preluat. În primul rând, în urma unor măsuri pe care le-am luat pentru eficientizarea activității, astfel încât toate unitățile din energie să fie profitabile, lucru care se și întâmplă de altfel. Majoritatea companiilor sunt profitabile, exceptând două, din care una este în insolvență, respectiv Regia Autonomă pentru Activități Nucleare de la Drobeta Turnu Severin, și Complexul Energetic Hunedoara.

Restul companiilor sunt profitabile și lucrul acesta s-a văzut anul trecut, când am listat la bursă trei companii, cu succes. Arată că s-a lucrat bine, că am reușit să îmbunătățesc imaginea acestor companii și să le internaționalizez. Desigur că și aici mai trebuie să facem multe investiții, dar faptul că am deschis companiile pentru capitalul privat internațional este un lucru foarte bun.

La fel vom face și anul acesta cu alte trei companii, deci dorim să demonstrăm că managementul companiilor de stat poate fi la fel de performant ca și al companiilor private. Se spune că statul este un prost administrator, dar noi putem demonstra ca nu este un prost administrator atunci când lucrurile sunt făcute cu profesionalism și seriozitate. Aceasta este ce am încercat și încerc zi de zi, să întronez în acest companii o anumită disciplină, rigurozitate și un management profesionist. Aceasta presupune cunoașterea de către manageri a modului de management corporatist, ceea ce înseamnă și o schimbare de atitudine și de mentalitate. Unii au înțeles acest lucru, alții sunt în faza de a înțelege lucrul acesta.

AGERPRES: Dar după reorganizarea sectorului cum vreți să arate?
Constantin Niță: Se fac multe speculații pe această temă. Dorința mea este de a crea companii puternice, dar în momentul de față nu o să trec la reorganizarea sistemului energetic național din anumite considerente. Însă ea rămâne un punct în activitatea mea viitoare. Nu am renunțat la această reorganizare, care presupune crearea unor companii puternice, care să joace un rol important în piața românească și regională. Dar deocamdată rămânem în sistemul acesta, se eficientizăm pe toate, inclusiv Complexul Energetic Hunedoara. Acolo suntem într-un plan de investiții pe care le vom începe anul acesta, iar această companie sperăm în 2-3 ani să fie competitivă, să poată produce energie electrică la prețuri competitive, de piață.

AGERPRES: De ce ați renunțat pe moment la ideea companiilor puternice?
Constantin Niță: Din mai multe motive, nu cred că are rost acum să le enumăr. Probabil că nici companiile nu sunt pregătite și nici din punctul de vedere al acționarilor minoritari această idee nu este bine primită. Probabil că și ei au o luptă cu mentalitățile, mai ales unii dintre ei care vin din Statele Unite, unde există companii companii puternice și există mixul energetic. Nu există în Uniunea Europeană vreo companie puternică și care să nu funcționeze pe baza mixului de resurse. Ca să nu creăm anumite animozități în piață, am considerat că o anumită perioadă de timp o să încercăm să găsim alte formule.

AGERPRES: Adică la ei în țară există acest mix, dar la noi nu e bun?
Constantin Niță: Câteodată ce-i bun în Uniunea Europeană nu este bun pentru România.

AGERPRES: Dar FMI ce a spus despre această măsură?
Constantin Niță: N-aș vrea să comentez această chestiune.

AGERPRES: Cum stăm cu calendarul de liberalizare a piețelor de energie și de gaze?
Constantin Niță: Stăm foarte bine, după opinia mea. De la 1 ianuarie, la electricitatea pentru consumatorii industriali prețul este liber, deci nu mai avem calendar de liberalizare. Mai există calendar doar pentru consumatorul casnic, pentru care prețul va trebui să fie liberalizat până la finele anului 2017.
La gaze, de asemenea respectăm calendarul, dar urmează ca, în vară, împreună cu ANRE, să găsim o formulă poate de reanalizare a acestui calendar, în favoarea producătorilor și a consumatorilor industriali. Consumatorul casnic rămâne pe varianta existentă.

AGERPRES: Este vorba de acea prelungire cu un an care este posibilă conform Legii energiei?
Constantin Niță: Nu, este vorba de o recalculare a prețului și este vorba de un alt mod de a privi graficul stabilit acum câțiva ani, întrucât au apărut noutăți: importul și exportul de gaze, chestiuni de transport, mișcările care au loc în zona noastră pe piața gaze naturale, care determină o anumită poziționare și un anumit mod de lucru.

AGERPRES: Cum va arăta prețul gazelor pentru populație la sfârșitul perioadei de liberalizare?
Constantin Niță: N-aș putea să vă spun, dacă aș ști acest lucru aș fi mult mai inteligent decât mulți alții. Noi încercăm să păstrăm un preț care să fie acomodat cu veniturile populației. Guvernul a luat măsuri privind consumatorul vulnerabil, astfel încât creșterea prețului la gaze să nu afecteze foarte mult veniturile populației.

AGERPRES: Aveți în vedere alte măsuri adiacente prin care să controlați într-un fel prețul în piață?
Constantin Niță: Nu se poate. Prețul este stabilit pe piață. O parte din producția de gaze naturale va trebui pusă pe bursă, ceea ce va schimba regulile jocului, iar prețul va fi cel de pe bursă. În funcție de acest preț vom ști care sunt perspectivele prețului în viitor. Nu mai putem lăsa prețul fix. Și trebuie să dăm posibilitatea consumatorilor să cumpere pe bursă. O cantitate de la Romgaz și Petrom va fi pusă pe bursă și, în funcție de cerere și ofertă, va ieși prețul competitiv.

AGERPRES: Ce măsuri mai aveți în plan pentru marii consumatori de gaze?
Constantin Niță: Pentru marii consumatori de gaze în acest moment nu avem soluții miraculoase. Noi trebuie să ne adaptăm la prețurile pieței europene, la fel și ei trebuie să-și adapteze tehnologiile cu consumuri scăzute, astfel încât să poată să stea în piață.

AGERPRES: Când va începe exportul de gaze și ce va însemna acest lucru pentru români?
Constantin Niță: Să nu-și imagineze cineva că vom lua producția românească de gaze și o vom vinde la export. Întâi trebuie să ne satisfacem cerințele de pe piața internă. Nu putem lăsa consumatorii casnici și industriali din România, să facem export, iar noi să stăm fără gaze naturale. Lucrul acesta nu se va întâmpla. Ci, în funcție de posibilități, dacă vor fi perioade când vom putea exporta, o vom face, dacă nu, nu. În funcție de consumul de pe piața internă.

AGERPRES: Adică până în momentul în care consumul de pe piața internă nu va fi acoperit integral de producția noastră nu vom exporta?
Constantin Niță: Păi nu vom putea exporta, va trebui să importăm. Să ne satisfacem cerințele noastre și după-aceea putem să discutăm. Sigur, după ce vor apărea alte resurse, precum cele din Marea Neagră, precum gazele de șist, atunci vom putea să luăm în calcul și un export serios de gaze naturale.

AGERPRES: În acest moment se exportă gaze din România?
Constantin Niță: Nu cred, pentru că nu avem posibilitate, pentru că nu funcționează încă sistemele de interconectare bidirecționale. Când vor fi finalizate — anul acesta vom finaliza fluxul spre Bulgaria și spre Ungaria — atunci vom putea importa și exporta prin aceste conducte.


AGERPRES: În ceea ce privește exportul de gaze și energie în Republica Moldova, aveți în vedere să acoperim integral consumul din această țară?
Constantin Niță: Da.

AGERPRES: Și putem face acest lucru?
Constantin Niță: Da, prin diverse formule. Aceasta presupune ca Trangaz și Transelectrica să-și planifice investițiile astfel încât în 2-3 ani să putem face acest lucru. Am finalizat conducta Iași-Ungheni, care trebuie extinsă spre Chișinău. Avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene, întrucât investiția numai pe partea românească este de 110 milioane de euro, inclusiv stația de compresare, la fel și pe partea moldavă. Deci există nevoie de fonduri pentru această interconectare cap-coadă, adică de la Iași la Chișinău.
La electricitate sunt în discuții studii de fezabilitate. Acum studiem posibilitatea de a realiza o stație back-to-back la Vulcănești, pentru a putea vinde 500-600 de MW în bandă, dar și aceasta nu se poate facem mai devreme de un an și necesită o investiție de 60-65 milioane de euro.


AGERPRES: În legătură cu relațiile energetice cu Rusia, în ce termeni discutăm cu ei și ce ne dorim să obținem la următoarele discuții?
Constantin Niță: În termeni staționari. Nu putem spune că progresăm. Dorința noastră este să dezvoltăm relația cu Rusia. Gazprom este o companie puternică și ne dorim să avem o colaborare mult mai bună. Ne interesează conducta Pitești-Pancevo, care este foarte importantă, ne interesează colaborări privind importurile de gaze, depozitarea de gaze, iar lucrul acesta va trebui discutat foarte atent cu partenerii ruși.

AGERPRES: Se discută pe temele acestea de mai bine de 10 ani și s-a tot dorit importul direct sau scăderea prețului de import. Avem cel mai mare preț la gazele rusești din Europa. Ce putem face pentru a scădea prețul un pic?
Constantin Niță: Prețul în Europa este destul de mare în momentul de față. În Republica Moldova este de peste 500 de dolari mia de metri cubi, deci un pic mai mare decât la noi. Problema este că relațiile politice între România și Rusia nu au fost în măsură să dea o relație economică solidă între companiile din cele două țări. Probabil că trebuie o nouă reașezare a acestor relații și, așa cum majoritatea companiilor din UE au contracte, au colaborări cu societăți din Rusia, nu văd de ce noi nu am putea avea. Sperăm ca anul acesta să putem să ne așezăm la masă și să discutăm o colaborare pentru viitor.

AGERPRES: În legătură cu problema accizei de 7 eurocenți la benzină și motorină, s-a făcut vreun calcul cu privire la impactul acestei măsuri asupra prețului final la pompă?
Constantin Niță: Dacă transformăm Departamentul pentru Energie în Ministerul de Finanțe, pot să răspund la întrebare. Întrebarea trebuie pusă Ministerului Finanțelor, pentru că ei se ocupă de taxe, accize, impozite.

AGERPRES: Dar companiile petroliere nu au discutat și cu dumneavoastră pe această temă?
Constantin Niță: Nu, ele trebuie să discute cu Ministerul de Finanțe. Noi suntem preocupați de probleme de investiții, de colaborări, de parteneriate, de producție.

AGERPRES: Atunci spuneți-mi cum vor arăta de anul viitor redevențele petroliere?
Constantin Niță: Nici această chestiune nu o stabilim noi, este în atribuțiile Agenției pentru Resurse Minerale, care tot cu Ministerul Finanțelor trebuie să găsească cele mai bune soluții. Aceasta nu înseamnă că Departamentul pentru Energie nu va participa la aceste discuții. Vom participa și ne vom spune un punct de vedere. Dar în momentul de față nu avem un punct de vedere clar cu privire la aceste redevențe. Cu siguranță ele trebuie rediscutate și reașezate într-o marjă în care statul român să poată să câștige.

AGERPRES: În acest moment sunt prea mici?
Constantin Niță: Da, din punctul meu de vedere, da. Aici trebuie să facem o departajare între resursele care sunt acum exploatate și cele care urmează să fie exploatate. La fel și resursele onshore și cele offshore, nu poți să pui aceeași redevență pentru o exploatare terestră și pentru una în Marea Neagră, care necesită investiții foarte mari. Trebuie un echilibru între ce plătește investitorul și ce trebuie să câștige statul.

AGERPRES: Dar în ceea ce privește gazele de șist, aveți în vedere o departajare în legislație a acestei categorii de resurse?
Constantin Niță: Probabil că da, această chestiune va trebui reglată în acest an, la fel și cu exploatările gazelor offshore, va trebui cumva să aducem câteva modificări în legislație. Dar noi suntem ca în povestea cu drobul de sare, nu știm dacă avem gaze de șist și facem foarte multe comentarii pe această temă. Uitați-vă în Polonia, companiile au investit enorm în gazele de șist și au ajuns la concluzia că nu există astfel de resurse. La fel și în România, întâi să vedem dacă ele există și apoi să ne gândim cum să le exploatăm.

AGERPRES: Se mai fac reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sau mergem pe planul B, adică facem un singur reactor?
Constantin Niță: Eu nu știu cine a fost cu planul B, eu n-am avut niciodată un plan B. Eu n-am avut decât un singur plan, reactoarele 3 și 4. Și asta a fost propunerea foarte clară în discuțiile cu diverși investitori. Povestitori că facem numai unul… să fim serioși! Deci negocierile evoluează foarte bine, sunt foarte mulțumit de modul în care partenerul chinez discută cu noi și am încredere că această firmă serioasă și puternică din China va face aceste obiective.

AGERPRES: Tehnologia va rămâne cea stabilită, de tip CANDU?
Constantin Niță: Normal, nici nu s-a pus vreodată problema unei alte tehnologii.

AGERPRES: Și chinezii vor asigura întreaga investiție? Totalul era estimat la 6,4 miliarde de euro.
Constantin Niță: După ultimele studii, da. Și ei își fac evaluările lor și vom vedea care este suma finală. Sigur că și partea română vine cu un anumit bagaj de resurse: terenuri, apa grea, anumite construcții, care totalizează peste un miliard de euro. Deci vom vedea cum vom finaliza această discuție.