România este a 22-a țară care a trimis la Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență după ce Guvernul a trebuit să refacă de două ori acest plan, a afirmat marți europarlamentarul Corina Crețu, subliniind că o mare problemă a PNRR este aceea că nu prevede recuperarea decalajelor care există în acest moment între regiunile țării.

“România a trimis la Bruxelles, în sfârșit, Planul Național de Redresare și Reziliență. Suntem a 22-a țară care a făcut acest lucru, după ce Guvernul României a trebuit să refacă de două ori PNRR-ul. Îmi pare rău că, în ciuda tuturor apelurilor venite atât dinspre mine, cât și din partea altor experți de la nivelul UE, dezvoltarea acestui document a rămas netransparentă. Din ceea ce se cunoaște în spațiul public, o mare problemă a PNRR este aceea că nu prevede recuperarea decalajelor care există în acest moment între regiunile țării. E o primă sursă de nemulțumire din partea multor autorități locale. Vom vedea, însă, cum arată concret PNRR-ul în momentul în care va fi dat publicității – ceea ce sper să se întâmple cât mai curând”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FCorinaCretuEU%2Fvideos%2F2633506616798429%2F&show_text=true&width=560&t=0

Reacția sa vine după ce Consiliul Uniunii Europene a anunțat luni că a primit în mod oficial notificări din partea tuturor statelor membre privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, ceea ce permite Comisiei Europene să se împrumute în numele Uniunii Europene pe piețele de capital.

“Comisia Europeană va examina, în următoarele două luni, toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, ultima etapă fiind cea a aprobării în Consiliu. Tot începând de azi, Comisia lansează procesul de emitere a datoriilor prin reunirea marilor bănci internaționale și europene, iar emiterea de titluri de valoare va avea loc în această lună”, a conchis Corina Crețu.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ulterior, și Comisia Europeană a precizat că a primit un plan oficial de redresare și reziliență din partea României, care prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Planul României este structurat în jurul a șase piloni: tranziția ecologică, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.

Comisia va evalua acum planul României pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20 % pentru tranziția digitală.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În prezent, Comisia a primit 22 de planuri de redresare și de reziliență din partea Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Greciei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Irlandei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei și Suediei. Comisia va continua să se implice intensiv cu celelalte state membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate.

www.caleaeuropeana.ro