Administrația publică reprezintă unul dintre factorii cheie care garantează succesul implementării programelor finanțate prin intermediul fondurilor europene și, în acest sens, România trebuie să depășească dificultățile care au cauzat o rată de absorbție scăzută în trecut, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Crețu.

Aceasta a menționat că, în privința absorbției fondurilor europene, România înregistrează o evoluție bună, în condițiile în care rata de absorbție este în prezent la peste 60%, față de numai 6% cât înregistra în urmă cu câțiva ani, însă și-a exprimat îndoiala că ar putea ajunge la finele anului la o rată de 100%.

Comisarul european a vorbit, de asemenea, în interviu, despre recenta rectificare bugetară, despre implementarea proiectelor de mediu și absorbția fondurilor europene pe Programul Operațional Sectorial /POS/ Mediu, despre adoptarea Agendei digitale 2020, precum și despre măsurile de îmbunătățire a protecției sociale, cu ajutorul fondurilor europene.

În opinia Corinei Crețu, finalizarea Master Planului de Transport este o realizare foarte importantă pentru sectorul transporturilor din România, iar Comisia Europeană așteaptă ca autoritățile române să își respecte angajamentele asumate prin acest document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii țării și să pună în aplicare reformele necesare.

AGERPRES: Consiliul Fiscal a avizat pozitiv rectificarea bugetară în privința încadrării în ținta de deficit bugetar, dar a avertizat că încadrarea în deficit se va realiza, din nou, pe seama neexecutării cheltuielilor de investiții. Cum vedeți parcursul european al României cu actualul ritm de dezvoltare a infrastructurii?
Corina Crețu: Guvernul României și experții Comisiei Europene consideră că investițiile publice eficiente rămân o prioritate. După cum știți, Comisia a propus un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro și aș dori să încurajez România să depună aplicații pentru finanțări în cadrul acestui plan de investiții. Bugetul României pentru anul 2015, așa cum a fost adoptat inițial și actualizat apoi prin rectificarea bugetară recentă, oferă spațiu amplu pentru investiții publice, atât pentru cele finanțate la nivel național, cât și pentru cele cofinanțate de Uniunea Europeană. Într-adevăr, Consiliul Fiscal a atras atenția că, după cum au evoluat până acum lucrurile, există riscul ca bugetul alocat investițiilor publice să nu fie folosit în totalitate. Uniunea Europeană a oferit României un așa-numit „top-up’ pentru fonduri europene, care permite creșterea ratei de cofinanțare până la 95% pentru proiectele care primesc fonduri europene prin Politica de coeziune. Pentru a putea ajunge la rezultatele pe care și le dorește pentru economia sa, România este nevoită să facă față acum unei provocări deloc simple: trebuie să îmbunătățească situația privind investițiile publice prin prioritizare, implementare și eficiență.

AGERPRES: La rectificarea bugetară s-a decis diminuarea fondurilor alocate Ministerului Transporturilor, per sold, cu suma de 985 de milioane de lei, prin diminuarea prevederilor bugetare cu suma de 1.000 de milioane lei la titlul ,,Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare. În ce măsura considerați că această decizie va limita absorbția fondurilor europene de către România?
Corina Crețu: Politica de coeziune este guvernată de principiul gestionării partajate între statele membre și Comisia Europeană. Aceasta înseamnă că selecția proiectelor, implementarea, monitorizarea implementării și verificările sunt în responsabilitatea autorității de management desemnate de statul membru în cauză. Ca regulă generală, contribuția din fondurile europene se realizează prin rambursarea de către Comisie a cheltuielilor pe care statele membre le-au făcut. Rata de cofinanțare stabilită în cadrul programului se aplică pentru cheltuielile efectuate, iar Comisia face rambursarea cheltuielilor în limita bugetului alocat programului în cauză. Sumele necesare pentru co-finanțarea proiectelor trebuie să fie puse la dispoziție de către statele membre. Prin urmare, autoritățile române trebuie să prevadă alocări bugetare în funcție de estimările privind gradul de executare a proiectelor. Suntem la curent cu întârzierile înregistrate în implementarea anumitor proiecte în România, din diverse cauze. Încurajăm autoritățile române să grăbească implementarea proiectelor. Noi asigurăm României toată asistența necesară pentru a putea implementa proiectele din perioada de programare 2007-2013, cu respectarea regulilor de flexibilitate existente.

AGERPRES: Cum se vede România de la Bruxelles din perspectiva implementării proiectelor de mediu și a absorbției fondurilor europene pe POS Mediu?
Corina Crețu: Programul Operațional „Mediu” urmărește îmbunătățirea nivelului de trai al populației, în conformitate cu cerințele acquis-ului UE în domeniul mediului. Prin aplicarea corectă a acestui program vor apărea servicii publice mai eficiente și performante de alimentare cu apă, canalizare, gestionare a deșeurilor, cu impact direct asupra fenomenului de încălzire globală. Totul pornește de la principiul dezvoltării durabile și de la faptul că „poluatorul plătește.” Vorbind despre România, țara pe care o cunosc cel mai bine, acest program, odată implementat, va permite ca 70% din totalul populației să beneficieze de apă potabilă, opt milioane de persoane vor beneficia de sisteme moderne de gestionare a deșeurilor și 1,5 milioane de persoane se vor putea simți mai în siguranță acasă, ca urmare a implementării proiectelor privind protecția împotriva riscurilor naturale.

AGERPRES: Care este stadiul actual al absorbției pe Programul Operațional Sectorial Mediu?
Corina Crețu: Bugetul total al programului „Mediu” este 5,6 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde euro provin din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională. Până la sfârșitul lunii iunie, sumele solicitate Comisiei pentru rambursare se ridică la 2,1 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape 50% din fondurile alocate pentru acest program. Știm că există însă întârzieri în punerea în aplicare a unor proiecte. Încurajez autoritățile române să accelereze procesul de implementare a proiectelor. În ceea ce ne privește, asigurăm asistența necesară prin intermediul Grupului de lucru privind implementarea. Am propus înființarea acestui Grup operativ de lucru în cadrul Comisiei, la scurt timp după ce am preluat mandatul de comisar european pentru Politică Regională, în noiembrie 2014. În ultimele nouă luni, acesta și-a dovedit utilitatea prin faptul că a permis, așa cum s-a întâmplat și în cazul României, utilizarea la maximum a banilor ce i-au fost alocați în perioada 2007-2013, prin flexibilizarea normelor existente. Apoi, în luna martie, CE a aprobat revizuirea liniilor directoare de închidere a proiectelor, care vin să explice în detaliu pașii pe care atât statele membre, cât și Comisia, trebuie să îi facă pentru a finaliza programele de politică regională din perioada 2007-2013. Așa s-a ajuns, spre exemplu, la fazarea proiectelor, ceea ce înseamnă că un proiect poate să fie început în cadrul unei perioade de programare, iar finalizarea lui să se facă în următoarea perioadă de programare. Fazarea, dar și prezentarea unor noi proiecte, au făcut posibilă apariția unor rezultate pozitive în cazul programelor din România, ceea ce este încurajator.

AGERPRES: În privința ariilor naturale protejate, fondurile europene acoperă, în principiu, proiecte care vizează campaniile de educare, conștientizare și promovare, mai puțin zona de turism în aceste zone. Credeți că există posibilitatea ca turismul în Parcurile Naționale/Naturale din România, prin dezvoltarea infrastructurii, să devină eligibil pentru fonduri europene?
Corina Crețu: Programul Operațional Regional 2014-2020 va stimula creșterea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Investițiile vor fi orientate spre domenii care au demonstrat potențial turistic, spre cele care au fost recunoscute ca fiind stațiuni turistice în conformitate cu legislația românească și acolo unde impactul economic de dezvoltare a turismului poate fi semnificativ. Acestea pot include zone cu resurse naturale, cum ar fi spre exemplu zonele muntoase sau zona Deltei Dunării. Programul Operațional Regional poate să co-finanțeze infrastructuri la scară mică și acțiunile de promovare a respectivei investiții. Cât privește investițiile pentru dezvoltarea turismului durabil, acestea trebuie să fie parte a unei strategii de dezvoltare locală elaborate de autoritățile locale în parteneriat cu sectorul privat. Ceea ce ar trebui să aibă un impact extraordinar în creșterea economică și crearea locurilor de muncă, dar și o abordare echilibrată între obiectivele economice și cele de mediu.

AGERPRES: Cum stă România în privința absorbției banilor europeni, la modul general?
Corina Crețu: Evoluția este una pozitivă până acum. Rata de absorbție în cazul României a ajuns în prezent la peste 60%. Fără îndoială că este o realizare, de la 6% în urmă cu câțiva ani. Din păcate, nu cred însă că se mai poate recupera, în așa fel încât să se ajungă până la sfârșitul anului la o absorbție de 100%. Prin activitatea grupului operativ despre care am vorbit mai devreme, Comisia Europeană continuă să susțină demersurile necesare pentru ca, și în cazul României, rata de absorbție să crească. Evoluția lucrurilor depinde, până la urmă, doar de autoritățile române. În ceea ce ne privește, am aprobat planuri solide de acțiune pe care România le-a înaintat pentru programele cu risc.

AGERPRES: România are în portofoliu programe operaționale pentru perioada de programare 2014-2020. În ce stadiu se află acestea și ce se poate întâmpla dacă programele nu sunt aprobate?
Corina Crețu: Odată cu Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM), semnat în luna iulie, România are aprobate toate programele operaționale din perioada 2014-2020. Ultimele programe operaționale pentru România care au fost aprobate pe mandatul meu de comisar european sunt: Programul Operațional Competitivitate, cel de Asistență Tehnică, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Regional și, cel mai recent, cum spuneam, Programul Operațional Infrastructură Mare. Programul de Infrastructură Mare a marcat finalizarea negocierilor cu privire la prioritățile pe care România le are pentru a îndeplini obiectivele UE în ceea ce privește dezvoltarea și locurile de muncă. Chiar dacă au fost deja lansate cereri de proiecte, mai rămân multe de făcut. Invit autoritățile de management și beneficiarii să treacă rapid la punerea în aplicare a programelor, pentru a putea face o absorbție bună.

De altfel, vreau să menționez că adoptarea rapidă a Programelor Operaționale 2014-2020 la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale UE a reprezentat unul dintre obiectivele mele prioritare pentru acest an. Am promis acest lucru Parlamentului European și statelor membre atunci când mi-am început mandatul în Cabinetul Junker. Dar dincolo de aceasta, trebuie înțeleasă importanța acestor programe. Ele trebuie înțelese, în termeni foarte simpli, ca fiind pachete de investiții vitale pentru economia statelor europene, iar implementarea acestora generează schimbarea în bine și îmbunătățirea condițiilor de trai, a vieții de zi cu zi a oamenilor. În prezent, 271 din cele 311 programe de „Investiții pentru locuri de muncă și creștere/dezvoltare” de la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt adoptate.

AGERPRES: Sectorul IT&C este unul strategic pentru România, iar implementarea Agendei Digitale reprezintă pentru autorități un punct important. Cum credeți că va ajuta acest document la dezvoltarea economică a României prin eficientizarea administrației centrale și locale, dar și a altor domenii, precum sănătatea sau învățământul?
Corina Crețu: Adoptarea Agendei Digitale România 2020 este, fără îndoială, un pas important spre crearea unei Românii digitale. Planul vizează domeniile în care Comisia Europeană a identificat nevoia de progrese. În cazul României — pentru că, repet, vorbesc despre țara pe care o cunosc cel mai bine — accentul cade pe îmbunătățirea competențelor digitale ale cetățenilor săi, pe dezvoltarea serviciilor de e-guvernare și pe sprijinirea comerțului electronic, pe îmbunătățirea situației în ceea ce privește acoperirea în bandă largă.

Valorificarea la maximum a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) este esențială pentru dezvoltare, inovare și competitivitate și, tocmai de aceea, este în topul priorităților Comisiei. Trebuie să înlăturăm barierele existente și să înlesnim accesul oamenilor și al afacerilor la tehnologii digitale transfrontaliere. În luna mai, Comisia a prezentat o strategie ce cuprinde 16 inițiative ce vizează crearea pieței unice digitale. Aceste inițiative vor fi finalizate în 2016. Ele vor asigura un acces mai bun la servicii online și bunuri în întreaga UE, vor crea cadrul potrivit pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale și vor stimula potențialul de creștere al Europei pe termen lung.

AGERPRES: Ați declarat recent că România are în domeniul Transporturilor cel mai avansat Master Plan din cele 22 de state membre care pregătesc un astfel de document. Ne puteți oferi mai multe detalii?
Corina Crețu: Finalizarea Master Planului de Transport este o realizare foarte importantă pentru sectorul transporturilor din România. Am urmărit îndeaproape evoluția acestui document, deoarece constituie o condiție ex-ante, care trebuia să fie îndeplinită înainte ca proiectele de transport să poată fi prinse în finanțare în perioada de programare 2014 — 2020. Programul de Infrastructură Mare conține o listă de proiecte majore legate de strategia de implementare a acestui Master Plan de Transport.

Experții Comisiei Europene au consiliat Ministerul român al Transporturilor în elaborarea acestei strategii de dezvoltare a infrastructurii încă de la primii pași. Discuțiile cu autoritățile române s-au concentrat în special pe principiile și metodologia de elaborare a Master Planului, precum și pe strategia de implementare. În ceea ce privește lista de proiecte care va primi finanțare în baza Master Planului, primele două criterii importante de selecție a proiectelor au fost apartenența la rețeaua Trans — Europeană de Transport ( TEN — T ) și viabilitatea lor economică.

Discuțiile cu autoritățile române au fost constructive, iar specialiștii Ministerului Transporturilor care au lucrat la document au ținut cont de toate recomandările Comisiei. Urmează să se treacă la implementarea acestuia. Așteptăm însă ca autoritățile române să își respecte angajamentele asumate prin acest document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii țării și să pună în aplicare reformele necesare, în special în privința modernizării sectorului feroviar.

AGERPRES: Cum apreciați absorbția fondurilor europene în zona de agricultură și dezvoltare rurală?
Corina Crețu: Ratele de absorbție sunt în general bune în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Colegul meu, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, este deosebit de interesat de abordarea integrată a dezvoltării satelor din UE și din România. În cadrul vizitei pe care am făcut-o împreună în România în luna martie a acestui an, am decis să ne corelăm programele de acțiune și finanțare, pentru a cuprinde tot ce înseamnă dezvoltare rurală. Pentru că este foarte important ca programele de dezvoltare rurală să meargă mână în mână cu programele de realizare a infrastructurii, sau cu înființarea de școli, cu creșterea nivelului de cultură al oamenilor din mediul rural, cu introducerea internetului de mare viteză și în zonele rurale.

Pentru România, eforturile autorităților trebuie să se concentreze în direcția dezvoltării unor bune condiții de viață pentru tinerii și populația din zonele rurale. Pentru ca tinerii să-și poată împlini viața în locul unde s-au născut, să nu fie nevoiți să caute oportunități de muncă în zonele urbane, ei trebuie să aibă acces la educație, informare, locuri de muncă și la un mediu sănătos de afaceri chiar în zonele în care s-au născut, la sate. Situația satului românesc părăsit este îngrijorătoare și tocmai de aceea ne preocupă să găsim soluții.

AGERPRES: Ce măsuri sunt prevăzute pentru îmbunătățirea protecției sociale din țara noastră, pe baza fondurilor europene?
Corina Crețu: Comisia Europeană urmărește cu mare atenție chestiunea protecției sociale și sprijină România pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială, pentru a încuraja dezvoltarea de noi abilități și participarea pe piața forței de muncă, precum și pentru a crește calitatea serviciilor sociale și pentru a îmbunătăți activitatea instituțiilor care activează pe piața muncii. Una dintre prioritățile CE în domeniul protecției sociale este spijinirea copiilor pentru o educație adecvată și pentru crearea condițiilor de trecere de la sistemul instituționalizat la un mediu familial care să le ofere posibilitatea de a deprinde abilitățile de a trăi independent, să-și atingă întregul potențial și să trăiască o viață demnă. În calitate de comisar european am solicitat statelor membre să includă în programele operaționale proiecte prin care să sprijine investițiile în privința îngrijirii copilului și în infrastructura de educație.

România trebuie să își respecte angajamentul luat, prin semnarea Acordului de Parteneriat, de a construi din banii europeni alocați în perioada 2014-2020, numai centre de tip familial pentru creșterea copiilor abandonați. Urmăresc cu atenție respectarea acestui angajament din partea României. Este regretabil că aici, și subliniez acest aspect, a continuat construirea de centre de tip vechi, cu finanțare din bani europeni alocați în perioada 2007-2013.

Reamintesc, pentru perioada de programare 2014-2020, cele 28 de state membre UE beneficiază, în conformitate cu politica regională, de 30 de miliarde de euro pentru investiții privind incluziune socială, lupta împotriva sărăciei și a discriminării.

AGERPRES: Ce acțiuni sunt întreprinse la nivel european pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor?
Corina Crețu: Reducerea șomajului în rândul tinerilor este una dintre prioritățile cheie din programul politic al președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Lucrăm pentru a întări competitivitatea Europei, pentru a stimula investițiile și pentru a crea locuri de muncă. Noul ‘Plan de investiții pentru Europa’ poate crea milioane de noi locuri de muncă, nu doar pentru tineri. La nivel european există și o serie de inițiative pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor. ‘Garanția pentru tineri,’ spre exemplu, își propune ca, într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea unui ciclu educațional, tinerii să primească oferte valide pentru un loc de muncă, un stagiu de practică sau un stagiu de formare, ori șansa de a-și continua studiile. Suntem bucuroși să vedem că măsuri de genul celor amintite încep să dea roade: astfel, numărul tinerilor care au reușit să își găsească un loc de muncă a crescut cu jumătate de milion în comparație cu situația de anul trecut.

AGERPRES: Prin ce proiecte concrete este sprijinită mobilitatea lucrătorilor pe teritoriul Uniunii Europene?
Corina Crețu: Rețeaua europeană de căutare a unui loc de muncă — EURES — își propune să faciliteze mobilitatea cetățenilor dispuși să exploreze oportunitățile de angajare din străinătate. EURES funcționează în baza cooperării dintre Comisia Europeană și serviciile publice de angajare a forței de muncă din statele membre UE, Norvegia, Islanda și Lichtenstein, împreună cu o serie de organizații partenere. Rețeaua are aproximativ 1.000 de consilieri, care sunt zilnic în contact cu cei aflați în căutarea unui loc de muncă și cu angajatori din întreaga Europă. Portalul EURES oferă informații despre condițiile de viață și lucru din toate țările participante, în 26 de limbi. „Primul tău loc de muncă EURES” este o schemă de mobilitate la nivelul Uniunii Europene care își propune să îi ajute pe tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani să își găsească un loc de muncă în UE. Promovăm, de asemenea, recunoașterea calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate, cum ar fi medicii, arhitecții, inginerii, electricienii, profesorii și multe alte profesii în diferite state membre.

AGERPRES: În ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor UE în perioada 2007-2013 și locul pe care îl ocupă România în acest clasament, care ar fi lecția de învățat în perspectiva perioadei de programare 2014-2020?
Corina Crețu: După adoptarea tuturor programelor operaționale în România, este important ca implementarea proiectelor să pornească cu dreptul. Accentul trebuie să cadă pe pregătirea din timp a proiectelor. Nu trebuie uitat însă nici faptul că administrația publică reprezintă unul dintre factorii cheie care garantează succesul implementării programelor finanțate prin intermediul fondurilor europene. În acest sens, România trebuie să depășească dificultățile care au cauzat o rată de absorbție scăzută în trecut. Multe dintre probleme au fost cauzate de capacitatea scăzută a administrației de a planifica și gestiona fondurile europene. Capacitatea administrativă este la fel de importantă ca fondurile. Este un lucru pe care îl spun foarte des. Unul dintre instrumentele pe care Comisia le pune la dispoziția statelor membre pentru întărirea capacității administrației publice este platforma REGIO ‘Peer 2 Peer.’ În luna martie am lansat această platformă care facilitează schimbul de experiență și de bune practici între funcționarii publici din întreaga Uniune cu scopul îmbunătățirii capacității administrative. Platforma ‘Peer 2 Peer’ este flexibilă, ușor de utilizat și se raportează la nevoile specifice ale regiunilor.