Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), fost comisar european pentru politică regională, solicită ca noul buget pe termen lung al Uniunii Europene, ce urmează a fi dezbătut miercuri în plenul de la Strasbourg și va fi subiectul central al summitului liderilor europeni din 20 februarie, să continue întărirea politicii regionale ca instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Uniunii Europene.

De asemenea, Corina Crețu și-a exprimat speranța că reuniunea extraordinară a Consiliului European din 20 februarie va fi o încercare de succes a liderilor statelor europene de a ajunge la un acord cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. De altfel, în calitate de comisar european pentru politică regională, Corina Crețu a contribuit la edificarea propunerii Comisiei Europene în ce privește dimensiunea coeziunii în viitorul buget multianual al UE.

”Noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să continue întărirea politicii regionale ca instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Uniunii Europene, dar și de ajutorare a celor în nevoie, a celor care cad victime catastrofelor naturale – temă cu atât mai actuală în contextul schimbărilor climatice cărora trebuie sa le facem față”, a scris Crețu, într-o postare pe Facebook, făcând referire la 80 de măsuri de simplificare la care a lucrat pe parcursul mandatului de comisar european, măsuri ce au fost acceptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

Potrivit eurodeputatului român, aceste măsuri vor asigura mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților.

”Pe parcursul ultimilor ani, atât în calitate de Comisar European, cât și în calitate de europarlamentar, am militat pentru o politică de coeziune puternică, iar data de 11 februarie este, din experiența mea profesională, unul din cei mai buni avocați ai politicii de coeziune”, a mai scris Crețu, făcând trimitere la două vizite pe care le-a efectuat, la 11 februarie 2019, respectiv la 11 februarie 2017, în Italia.

În 2019, la Florența, Corina Crețu participat la ceremonia de lansare a unei linii de tranvami construite cu fonduri europene, iar în 2017, la Norcia, a anunțat transferarea a peste 1 miliard de euro din Fondul European de Solidaritate pentru regiunile afectate.

”Tot din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene am aprobat pentru România, anul trecut, 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est, după inundațiile din vara anului 2018. Odată cu adoptarea noului buget pe termen lung al UE, Fondul de Solidaritate trebuie să devină mai flexibil, iar ajutorul pe care îl acordă să fie mai rapid”, a mai scris eurodeputatul român.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

www.caleaeuropeana.ro