Matei Bogdan

Publicat în 27 mai 2020, 16:23 / 569 elite & idei

+ Interviuri • + Observator • corina murafa

Citisem de mult timp despre Corina Murafa înainte să am ocazia să o cunosc odată cu deschiderea Ashoka în România, acum fix trei ani. Am fost invitată la evenimentul de lansare de Magda, colega mea de la MBA și inițial am ezitat să merg, dar până la urmă am ales să mă duc.

Pe lângă o comunitate minunată de oameni din care am constatat că îi știam pe mulți, încă mi-e proaspată și probabil, pe veci gravată în suflet povestea Anna Bellei Estevez din Spania care ne-a împărtășit tuturor din culisele cumplite ale violenței domestice cu care se confruntă femeile peste tot în lume. Corina Murafa, cea care avea să conducă Ashoka România, purta la lansare aceeași tunsoare asimetrică din majoritatea pozelor cu care ne obișnuise. Cu ocazia acestui interviu, am aflat de ce.

De la Silvia Conti la Corina Murafa

Silvia Conti pentru colegii ei de la grădiniță pasionați de serialul Caracatița, Corina Murafa pentru noi, toți ceilalți, este astăzi directorul diviziei românești a uneia din cele mai mari comunități de antreprenoriat social din lume. Ashoka face bine în mod organizat și, mai ales, face ordine în viața civică pornind de la nevoi, resurse, corectitudine, inovație și dreptate.

Pasiunea pentru verdictele judecătoarei din serialul copilăriilor noastre a însoțit-o pe Corina și a devenit, în timp, cea mai mare valoare care o ghidează azi: dreptatea. În numele ei a parcurs mai multe etape de viață prin care a încercat să creeze impact pozitiv în jurul său, în comunitatea sa, în tribul ei și ultimativ, în familie.

Corina este o perfecționistă care în timp a învățat că orgoliul este efemer, întârzie creșterea și nu lasă mare lucru în urmă, în schimb ecosistemele bazate pe autenticitatea și colaborarea dintre oameni, da. Cum ar spune ea „am înțeles nevoia tranziției de la ego la eco[sistem]“, de la individ la societate, de la eu la noi, împreună, alături.

Orientarea profesională înspre inovație socială o determină pe Corina Murafa să se autoeduce în spiritul gândirii pe termen lung, al lucrului bine făcut, al unui „totdeauna“ în slujba căruia i-ar plăcea să trăiască mai mult oamenii din jurul ei.

Corina Murafa și lecțiile învățate de la copii

Mamă a doi copii, Runa și Eric, două nume alese pentru sonoritatea puternică, Corina Murafa a simțit că odată cu venirea lor în viața ei, a aflat ceva nou: iubirea necondiționată. Puternicia numelor ascunde o dorință subconștientă a Corinei de a-și dezvolta copiii în viitori adulți și personalități puternice.

Mai mult decât descoperirea iubirii necondiționate, ea crede că valorile pe care o femeie le are în mod normal devin și mai pregnante odată cu transformarea ei în mamă și pornirea inevitabilă de a le transmite mai departe prin propriii copii. Familia și toate activitățile pe care le fac împreună reprezintă pentru Corina ancorele de zi cu zi și definiția imediatului, a trăirii complete a clipei.

Este perfect conștientă (și amuzată) de vorba care spune „copii mici, probleme mici, copii mari, probleme mari” și cu toate acestea, așteaptă cu nerăbdare viitorul, având mereu în prim plan menținerea unei conexiunea umane autentice. Dacă ar fi să aducă un plus în învățământul copiilor de azi, ar fi o educație civică instituită de la vârste cât mai fragede.

“A person’s a person no matter how small” este unul din versurile ei preferate (Dr Seuss – Theodor Seuss Geisel, autor de cărți de copii). Înglobează credința puternică în nevoia de a ne oferi noi, adulții, nouă înșine, răgazul de a ne asculta mai mult copiii și de a-i trata cu seriozitate.

Vine din urmă o generație „mai liberă”

Numele fetiței ei, Runa, este unul inventat de părinți în joacă și în baza a două reguli: să aibă patru litere, din care una să fie R. Cu siguranță, o lume în care copiii și-ar alege părinții ar fi una „infinit mai empatică și mai veselă“, mai cu seamă pentru că generațiile care vin din urmă sunt cu mult mai orientate spre echilibru, spre sine, căutători de semnificații dincolo de propria persoană și mult mai înclinate spre comunitate și binele social.

Noi, adulții de azi ne folosim des de convenția work-life-balance pentru că nu știm exact ce înseamnă acest echilibru și cum putem balansa corect bucuria din muncă cu viața sănătoasă de familie. Uneori ne hrănim mai mult o latură și celelalte planuri suferă, alteori fugim de responsabilitate și alții ne iau locul.

Vine din urmă o generație „mai liberă“, căci contextul de dezvoltare este unul care permite această eliberare. Cu toate acestea, însă, la fel cum noi ne-am primit libertățile alături de necunoscut și provocări neașteptate, tot așa viitorul copiilor de azi va avea binemeritata lui doză de surpriză. Premisele primirii ei cu brațele deschise sunt, evident, din cele mai bune.

Deși promovează un mod de viață bazat pe empatie și compasiune, căci, în definitiv, este esența activității derulate și coordonate prin Ashoka, Corina Murafa recunoaște că nu este cea mai empatică și plină de compasiune persoană. Mai degrabă are un profil de conducător ferm și dur de organizație: asertivă, determinată, orientată pe rezultate și mai puțin pe proces

Spune despre sine că e work in progress. Chiar admite că are colegi bărbați cu mult mai empatici decât ea și că există persoane care o consideră prea autoritară și cu păreri prea bine formate.

Conștientă de trăsăturile de caracter pe care și-ar dori să le potențeze, Corina lucrează la îmbunătățirea calităților centrate pe umanism. Îi este foarte teamă să nu-i dezamăgească pe ceilalți, astfel că în momentele de presiune centrul de comandă se mută în acest pătrățel și are în vedere mai degrabă îndeplinirea așteptărilor pe care le au ceilalți de la ea.

Și-ar dori puterea de a oferi putere celorlalți

Părinții și-ar fi imaginat pentru Corina o meserie mai clasică din sfera medicilor, judecătorilor, arhitecților, procurorilor sau avocaților. Cu alte cuvinte, mai predictibilă și ușor de organizat.

Corina Murafa de azi, în schimb, este convinsă că a ajuns să facă din România, pas cu pas, o societate în care fiecare român își poate aduce un impact pozitiv la comunitatea din care face parte. Dacă ar fi să își dorească o înzestrare magică, aceea ar fi puterea de a oferi putere celorlalți.

Ce poate demotiva și destabiliza, însă, viața interioară a Corinei sunt schimbările bruște și absurde prin care trebuie să trecem, uneori. Criza de acum este nu doar un exemplu bun ci și un catalizator pentru introspecția reală și aplicată pe care o practică. Cum ni se vor schimba viețile după COVID 19? Și, mai ales, cum vom reuși să rămânem împreună și totuși în armonie cu natura?

Oamenii la care se raportează Corina Murafa

Ori de câte ori are nevoie de sprijin și îndrumare, de conversații reale și pline de sens, oriunde se uită în jur, găsește surse de inspirație. Fie de la colegii Ashoka din România care îi permit să vadă realitățile pe care ea, în fuga de zi cu zi, le ratează, fie de la oameni precum Harish Hande, Tristram Stuart, Jeroo Bilimoria, Andreas Heinecke, Jos de Blok, antreprenori sociali de renume mondial care „au ajuns să schimbe din rădăcini sisteme înrădăcinate“ în țările lor.

Tocmai această grabă cotidiană ne face adesea să ratăm adevărul din fața noastră și chiar să uităm să ne dorim ceea ce avem în timp ce avem.

Corina și-a construit, în spiritul organizat al oamenilor care gândesc și abordează Binele metodic, un context de oameni-repere cu care se sfătuiește periodic pe probleme strategice. Printre aceștia se numără Peter Goldmark, fost CEO International Herald Tribune și Președinte Rockeffeler sau Maite Arango, una din cele mai importante femei de afaceri din Spania și un filantrop cu viziune globală. Ea însăși își oferă expertiza, cu scopul de a transparentiza și responsabiliza mai mult sectorul ONG din România.

Corina este convinsă să țara noastră ar avea mare nevoie de un think tank multidisplinar care să studieze fenomenele interconectate dintr-o societate pentru a putea gândi și aplica holistic orice nouă măsură.

În plus față de cercurile de oameni pe care îi admiră, liderul Ashoka Romania are un secret în spatele multitudinii de teme din agenda zilnică și pe care le parcurge lucid: practică săptămânal sesiuni de mindfulness pe care le face cu sfințenie și cu intenția de a le mări ritmul.

Dacă sufletul i-ar putea vorbi, i-ar cere mai mult timp pentru ea însăși.

Persoană extrem de ancorată în realitatea de zi cu zi, Corina învață de la comunitatea pe care a construit-o în jurul Ashoka România faptul că „ideile noi și creative vin din cele mai neașteptate locuri“. Peste tot există oameni capabili de lucruri minunate, dar care, din diverse motive, rămân prea puțin vizibili.

De la Everyone a Changemaker la “A Changemaking Romania“

Ashoka Romania este, din punctul de vedere al valorilor umane și cetățenești, o organizație ca oricare alta. Dacă nu ar avea restricții de nici un fel, Corina ar ghida-o înspre trei mari direcții: dezvoltare economică în zonele rurale, economie circulară și agricultură prietenoasă cu clima.

Ashoka urmărește un fir roșu format din orientarea constantă pe soluții, determinarea în a intra înapoi pe geam când ești dat afară pe ușă, o fibră etică nenegociabilă, un atașament organic vizavi de impact social și un echilibru între acest impact, profit și provocarea normelor sociale.

Everyone a Changemaker, sloganul Ashoka Romania, este răspunsul la întrebarea „care e noul pas evolutiv al lumii noastre?”. Din această perspectivă, Corina visează cu ambiție și determinare la “A Changemaking Romania“.

Matematica umanității zilelor de azi pentru Corina Murafa sună așa:

(empatie + liniște + reașezare + teamă) * x = o șansă istorică.

Avem cu adevărat o șansă de a ne reașeza în noi prin noi și alături de ceilalți. De a ne gândi la provocări, de a ni le lansa nouă înșine așa cum a făcut ea cu acceptarea de a construi o organizație concomitent cu nașterea celui de-al doilea copil. Sunt lucruri pe care ți le programezi și nu ies și altele la care nu te-ai fi gândit niciodată și care se așează magnific în contextele potrivite de viață.

X-ul ecuației umanității de mai sus, transpus în antreprenorul social român, deși teoretic o necunoscută, este un univers deontologic care înseamnă, în viziunea Corinei: „să nu se lase niciodată bătut, să spună mereu lucrurilor pe nume și fără menajamente în fața puterii, că caute mereu construcția de punți și să includă actori neobișnuiți în conversație”.

Stăpână pe ea, agilă și foarte pragmatică, Corina și-ar fi dorit ca la vârste mai mici să fi avut parte de mai multă veselie și spirit ludic. Și le-a dezvoltat între timp, deși lumea o consideră un om extrem, poate excesiv de serios. Tocmai așa se explică marca pe care și-a creat-o odată cu tunsorile asimetrice – o evadare din această seriozitate a rolului său în societate.

Iată cum și-a imaginat Corina antreprenoriatul social exprimat grafic:

Să fie oare, aceasta, structura de ADN a inovatorilor sociali? Posibil să fie, mai ales că în acepțiunea Corinei noi, oamenii, specia dominantă pe pământ, suntem datori să găsim un model regenerativ de dezvoltare socială. Oricât ne-am asemăna prin credințe și valori, tocmai structura proprie și secvențele cromatice din ADN-ul propriu ne mențin unici.

Este un mod de a fi la care marile sisteme corporatiste, operate, nu-i așa, tot de oameni, ar trebui să adere pentru a nu cădea în irelevanță. Reinventarea sistemică și organizațională pe fundamente inovative și obiective sociale și de mediu reale este absolut obligatorie pentru toți cei care doresc să rămână în joc.

Dead heroes don’t save lives

Și în a face bine trebuie să existe limite, căci „wellbeing-ul este crucial în industria celor care se pun în slujba binelui“. Nu poți face bine dacă tu nu ești bine din toate punctele de vedere – fizic, mental, sufletește.

Una din marile bucurii ale Corinei alături de Ashoka este să vadă cum se naște inițiativa zi de zi în rândul celor mai tineri și cum reușesc ei să-și ducă ideile cu succes până la capăt. Indiferent de alegerile de viață pe care le fac sau le-au făcut deja acești tineri, ei știu să înțeleagă de ce este important în viață să te bazezi pe multă, multă muncă.

Credem eronat în creșterea infinită a PIB-ului

Idealurile noastre nu sunt mereu identice cu ale celor din fața noastră. A afla de ce se întâmplă asta este un mod de a-și gestiona așteptările care uneori se pot dovedi nerealiste pentru Corina. Nu e ușor, pentru nimeni nu e să fie nevoie să negocieze cu sine pentru a accepta că nu poate primi ce își dorește, chiar dacă din poziția ei pare posibil.

Ce faci când cei din jurul tău refuză schimbarea? Când pur și simplu nu vor? Corina este de părere că „singura variantă este integrarea lor prin educație, empatie, negociere și discuție“.

Este un om care își caută continuu echilibrul și acceptă nevoia de negociere până la limita unor valori personale peste care nu va trece niciodată.

Corina a făcut și face în continuare extrem de multe lucruri și schimbări de ritm personal și profesional. Primul ei “job” adevărat a fost Cuvântul, o publicație pentru adolescenți și o experiență din care a învățat cum să coordoneze echipe și cum să-și adune strategic rețeaua socială pentru a rezolva lucruri.

Până la 19 ani, în paralel cu facultatea, a coordonat un ONG care i-a sădit primele semințe despre cum se face colectarea de fonduri. Multele locuri prin care a profesat ulterior au avut un fir roșu care se menține și azi: libertate de exprimare și alinierea de valori personale cu cele ale șefilor săi și ale proiectelor derulate. Ori de câte ori a simțit că acest fir roșu nu mai există, făcea o schimbare de natură să o aducă din nou aproape de ea însăși. De departe, cea mai mare provocare pe care și-a ridicat-o la fileu este cea de acum.

Mi-am abandonat o poziție cu mult mai puțină responsabilitate – în care eram doar consultant freelancer – și am decis să îmi asum construcția unei echipe și a unei organizații. Dar văd că, acum, echipa are un impact incredibil și fără mine. Lucrez tot mai puțin ca manager, ceea ce e minunat. Și încerc să lucrez mai mult cu oamenii, să îi împuternicesc pe ei să își construiască propriul drum. Iar acum jonglez în paralel două poziții cu încărcături mari, fiecare – Ashoka România și cea mai mare inițiativă globală pe climă generată vreodată de Ashoka – cea mai mare rețea din lume de antreprenori sociali. Simt că pot activa niște forțe nebănuite ale acestei rețele, dar e și o cu totul altă provocare – nu mai construiești o structură fixă, ci înveți să dai impulsuri într-una fluidă, ca finalmente, ea să se miște în direcția unei mari schimbări.

Experiențele pe care le-a trăit prin studiile din New York, Berlin și București au învățat-o multiperspectivitatea și cum să jongleze cu valori, culturi și stiluri organizaționale diferite. Trăiește în România pentru că simte că are de făcut multe lucruri aici și s-a înscris la un doctorat care îi completează experiența pe care deja a acumulat-o în industria energiei.

Experți în energie suntem cu toții, ori de câte ori stingem și aprindem lumina, doar că eu înțeleg, poate, un pic mai bine decât alții, ce fel de interacțiuni și dinamici de economie și politică mai degrabă decât de fizică, se află în spatele acestui stins și aprins de lumină.

În aceste condiții de ritm de viață, mai e loc de creștere personală? Categoric, cel puțin în privința sportului și lecturii pe care Corina și-a dat seama că le-a lăsat pe plan secund.

Cea mai grea întrebare: Cum măsori impactul?

Nu știu cum exact să fac această măsurătoare, dar mă zbat în permanență să construiesc proiecte, inițiative, echipe care la rândul lor să producă impact și care să îmi supraviețuiască.

Deși crede în programare și control, Corina crede că ar trebui să ne trăim viețile mai mult prin intuiție și mai puțin prin frică. Poate tocmai pe fondul acestei alăturări de sentimente, visul propriu de care se teme ea însăși este cel de a o lua de la zero în altă parte de lume.

Un bootcamp cu 30 de lideri români de multinațională poate crea impact social

Într-o Românie în stare de alertă în care ar dispărea ca prin minune orice restricții, Corina Murafa ar organiza un bootcamp de două zile cu 30 de lideri români de multinațională cu suficientă experiență profesională și capital social și alături de care, pe fondul unei resetări a priorităților de viață oferite de copiii de acasă, ar gândi un plan de impact social colectiv sau prin acumulare de inițiative individuale.

Corina crede că poate inspira pe alții prin împărtășirea de cunoștințe pe care le află de la oamenii minunați cu care vine în contact zi de zi.

Ashoka (în sanscrită) înseamnă, printre altele, a trece peste orice obstacole, dar mai înseamnă și eliberarea de suferință. Suferință, care, însă, este esențială în viața unui om și pe care e bine „să învățăm să o localizăm în corpul nostru și să o conștientizăm. Să lăsăm loc corpului și sufletului să plângă. Și apoi să continuăm. “

www.elitaromaniei.ro