Consilierul prezidențial pentru probleme economice Cosmin Marinescu consideră că acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere și viziune, provocările și oportunitățile contextului economic post-criză.

Oficialul din cadrul Administrației Prezidențiale a participat din nou la Forumul Forbes, devenit deja un eveniment de referință pentru comunitatea de afaceri din România.

”Este important să ne asumăm pragmatic nevoia unei schimbări de fond a modului în care sunt gândite și puse în aplicare deciziile de politică economică. În prezent, economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, cu precădere pentru economiile avansate. Prognozele macroeconomice indică o creștere a PIB-ului global de sub 3% în 2023. Pentru economia europeană, creșterea economică a fost deja revizuită în scădere, la doar 0,8% pentru anul curent, cu perspective recesioniste în cazul economiei Germaniei. Astfel, așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate în continuare de incertitudini și riscuri”, a făcut Marinescu o radiografie a situației economiei europene, amintind că ”ratele persistente ale inflației” domină în continuare contextul financiar global.

Aruncând o privire către situația economiei din țara noastră, consilierul prezidențial constată că ”România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani”, reușind să țină în frâu criza energetică.

”Prognozele actuale indică și pentru România o decelerare a creșterii economice în 2023. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ și încetinirea consumului vor atenua estimările inițiale de creștere, însă avansul economic al României va rămâne, în continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene”, mai menționează Marinescu.

În pofida acestui fapt, ”presiunile inflaționiste sunt în continuare active. În august inflația a stagnat, la același nivel de 9,4% precum în iulie, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare”.

”Sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024. Pentru perioada următoare, așteptările în materie de performanță se bazează, într-o măsură semnificativă, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. În acest sens, stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României”, a completat oficialul din cadrul Administrației Prezidențiale.

Acesta lansează un apel la adresa guvernanților, reliefând că ”statul trebuie să fie primul care să treacă prin filtrul disciplinei și al raționalității, pentru ca economiile bugetare să aibă impact nu doar ca cifre în buget, ci și ca exigență în utilizarea cu chibzuință a banilor publici, ca responsabilitate majoră de bună guvernare”.

”România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale – toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare”, a completat Cosmin Marinescu.

www.caleaeuropeana.ro