Judecătorul Cristi Danileț, membru al CSM, a declarat vineri că scopul actului normativ privind malpraxisul este de a atenționa personalul medical că eventuale erori trebuie prevenite, susținând că unui magistrat îi este greu să aprecieze cât costă viața unui om sau cât valorează pierderea unui organ.

„Mie, ca judecător, îmi este greu să stabilesc cât valorează viața unui om sau alte organe. Nu am cum. Noi, ca și magistrați, nu avem standarde, indicatori, puncte de referință concrete, de la atâta până la atâta cer pentru nu știu care organ. Este necesară o altă procedură prin care să se sustragă dinspre judecător spre un alt organism stabilirea acestor tipuri de despăgubiri. Cred că cel mai bine părțile implicate pot să ajungă la o înțelegere și ele pot să aprecieze cuantumul prejudiciului care ar trebui acoperit. Pentru că dacă veți ajunge la judecător întotdeauna hotărârea sa va nemulțumi părțile”, a afirmat Cristi Danileț, într-o dezbatere privind medierea în malpraxisul medical.

În opinia sa, scopul acestui proiect de lege este și unul de a atenționa personalul medical că trebuie să prevină producerea unor astfel de situații, recomandând spitalelor să prevadă o politică prin care să introducă o limită de vârstă.

„Medicul o fi bun după vârsta de 70 de ani, dar dacă vine cu o alcoolemie la serviciu sau dacă vine obosit după 24 de ore de operații într-un alt spital atunci riscul de a se produce o eventuală daună este foarte mare. Legea atrage atenția că trebuie să existe o politică de prevenire a producerii despăgubirilor, atunci când se produc să aveți o politică clară de despăgubire. Nu vă puteți sustrage de la despăgubirea victimei, spuneți că a murit pe masa de operație, e culpa noastră, dar nu plătim niciun leu. Nu puteți să faceți lucrul acesta pentru că veți ajunge la judecată, iar la judecată marele pericol este ca o persoană care nu are cunoștințele tehnice necesare să stabilească prin simpla lui apreciere o anumită daună care să ducă și la desființarea unui spital. Din 2006, când s-a modificat Codul penal, poate să fie dat în judecată penală și spitalul și se poate da teoretic o sancțiune, cea mai gravă fiind închiderea spitalului”, a spus Danileț.

Judecătorul a susținut că legea mai poate fi îmbunătățită. „În privința medierii poate colegii care sunt și juriști mediatori se vor uita că sunt folosite câteva termene inadecvate — ba e tranzacție, ba e negociere, ba e mediere, ba e procedură amiabilă, ori lucrurile acestea ar trebui să fie foarte clare într-un text de lege”, a conchis Cristi Danileț.

Pe de altă parte, conf. univ. dr. Doru Herghelegiu, directorul spitalului Sanador, a spus că o lege privind malpraxisul reprezintă „o necesitate pentru ca medici să știe cum să se protejeze mai bine”.

El a susținut că pentru medici ar trebui să se impună niște limite biologice și să existe un barem de vârstă pentru specialitățile chirurgicale.

„Malpraxisul nu apare cel mai adesea din cauza nerespectării unor protocoale, ci din cauza depășirii limitelor biologice ale individului. De multe ori medicii forțează peste aceste limite. Sunt de gardă, operează în spitalul de stat, au 24 de ore la activ și vin în privat să mai opereze în plus. Oricât ai fi de rezistent ești supus riscului greșelii. Cei care sunt implicați direct nu își dau seama că vârsta se așterne treptat și le diminuează performanțele în domeniul chirurgiei. Majoritatea ar vrea să opereze toată viața și nu mi se pare corect”, a afirmat Herghelegiu.

Proiectul de lege privind malpraxisul se află în dezbatere publică. AGERPRES/(A — autor: Florentina Ștefănescu, editor: Georgiana Tănăsescu)