DĂNILEŢ: „AR TREBUI SĂ NE INTERESEZE BLAMAREA LOR”

Decizia CCR lasă semne de întrebare cu privire la pedepsele pronunțate de instanțe, constituite ilegal/neconstituţional, ale căror vicii s-au descoperit abia acum, aşa cum afirmă experţii juridici consultaţi de Q Magazine.

Judecătorul Cristi Dănileţ, însă, nu este de aceeași părere, întrucât acesta consideră că: „CCR nu poate stabili că o instanță aplică sau nu corect o lege”. 

L-am întrebat pe Dănileţ ce remedii judiciare au la dispoziție victimele acestor procese, în măsura în care s-au pronunțat sentințe inechitabile.

„Obiectivitatea judecătorilor nu se reduce la modul lor de desemnare. Sunt destule garanții care să o asigure”, consideră Dănileţ, aşa cum se arată într-un mesaj remis Q Magazine.

De asemenea, judecătorul explică faptul că nu se pot redeschide dosare ale căror decizii sunt definitive.

„Decizia Curții Constituționale a României produce efecte pentru viitor: cauzele în desfășurare și viitoarele cauze. Nu se pot redeschide procesele definitiv încheiate!”, mai spune Dănileţ.

Experții juridici consultaţi de Q Magazine mai arată că reluarea unor procese s-ar putea lovi de anumite situații care să împiedice o judecată credibilă și temeinică, precum deteriorarea probelor materiale sau moartea unor martori.

„Soluțiile definitive sunt corecte: cei condamnați sunt infractori. Ar trebui să ne intereseze blamarea lor și recuperarea pagubelor, nu să le plângem de milă”, a declarat Dănileţ pentru QMagazine.

DECIZIE CU MAJORITATE DE VOTURI

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Iată textul deciziei:

1. „A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018”, conform unui comunicat CCR remis Q Magazine.

CONFRUNTAREA TONI GREBLĂ – CRISTINA TARCEA

Guvernul fost reprezentat de şeful SGG, Toni Greblă, fost judecător constituțional, ÎCCJ de președintele acestei instanţe, Cristina Tarcea.

Cristina Tarcea a argumentat că nu poate fi vorba de niciun conflict constituţional. Judecătoarea a susţinut că, potrivit chiar jurisprudenţei CCR, pentru existenţa unui astfel de conflict sunt necesare ca trei condiţii să fie îndeplinite concomitent, şi anume „să existe o situaţie juridică conflictuală, ea să îşi aibă izvorul în Constituţie şi să producă blocaje instituţionale”.

Şefa Curţii Supreme a argumentat că niciuna dintre aceste condiţii nu sunt îndeplinite în acest caz.

„Dacă există un blocaj instituțional ce oprea Guvernul să adopte o OUG în care să dispună că pentru 2018 Completele trebuie trase la sorţi în iunie sau septembrie?”, a întrebat retoric şefa Curţii Supreme.

Aceasta a subliniat că încă din anul 2014, atunci când s-au înființat Completurile de 5 odată cu Noul cod penal, până în prezent a existat o interpretare comună, agreată atât de CSM cât şi de către Guvern, în privinţa acestei legi.

„Nu aţi constatat că doar anul asta, în septembrie, lumea a constatat că Completurile de 5 judecători nu au funcţionat legal?”, şi-a încheiat pledoaria Cristina Tarcea.

La rândul său, Toni Greblă a susţinut că statul, prin instituțiile sale, are obligația să respecte de îndată deciziile instanțelor de judecată și respectiv ale Curții Constituționale, astfel încât nici nu mai trebuie așteptată motivarea Curții și Înalta Curte trebuie să se conformeze.

„După ce va apărea în Monitorul Oficial decizia Curții, sunt căile prevăzute de lege, revizuire, contestație în anulare, nu pot să dau acum o opinie general valabilă, prin care cei care au fost judecați în apel de către un Complet de 5 judecători format cu nerespectarea art.32 din Legea 304 au la îndemână această cale de atac pentru a reforma deciziile pentru că nerespectarea compunerii Completelor de judecată este sancționată cu nulitatea absolută”, a explicat Toni Greblă după decizia pronunţată de CCR.

Toni Greblă a adăugat că se referă doar la dosarele rămase definitive. „Numai cele rămase definitive, pentru că celelalte sunt în curs de soluționare și se va remedia această deficiență în compunerea Completelor și se va da o soluție finală pe un complet constituit conform legii”.

Întrebat cum comentează afirmațiile opoziției că decizia CCR l-ar putea ajuta pe președintele PSD Liviu Dragnea, secretarul general al Guvernului a indicat că „nu ai ce să reformezi” în cazul liderului social-democrat.

„Păi nu, pentru că din câte știu eu hotărârea domnului Dragnea (în procesul angajărilor fictive – n.r.), dacă vă referiți la asta, nu e definitivă, așa încât nu ai ce să reformezi acolo, ci continuă judecata cu un complet constituit conform legii.

Legea și deciziile Curții Constituționale se aplică erga omnes, nu unei anumite persoane.

Sigur, poate să profite și Ionescu, și Popescu, de această lege, dar nu are nicio…(…) V-am spus, din câte știu eu dosarul domnului Dragnea este în fază de apel, e chiar la începutul apelului și va fi judecat în continuare de un Complet compus conform art.32 din Legea 304”, a mai spus şeful SGG.

www.qmagazine.ro