Discursul lui Nicușor Dan de luni, la depunerea jurământului. Mi-a rămas în cap acea imagine cu toți oficialii din spatele său. Președintele și Statul. Acela este statul român, într-o poză sumară. În acea Cameră erau toate puterile statului. Acolo, ca-ntr-un album de liceu sau facultate, e imaginea vechilor noastre alegeri, compromisuri, eșecuri și aș spune și a tradițiilor noastre politice.

Cel care depunerea jurământul tocmai fusese trimis de „popor” să îi conducă pe cei din spatele său dar și din fața sa, dar să le și ceară sau să le impună să schimbe ceva. Pentru că Schimbarea este vuietul care se aude din societate.

E o imagine puternică. Orice părere ai avea despre noul președinte, realizai că va trebui să lucreze cu toți acei actori, lideri și instituții. Și că nu-i va fi ușor.

Doar câteva zile mai târziu, a venit decizia CCR legată de declarațiile de avere. A fost ca o confirmare a acelui poze. Statul merge înainte. E o inerție implacabilă. Funcționarii și liderii au o cultură politică și mentalitate a lor. Una cel puțin mai „conservatoare”.

În interviurile recente am subliniat rezistența dinspre stat și clasa politică la orice reformă care va fi propusă de noul președinte. Va fi Golgota sa, în fața marelui abis de frustrare care se cască în societate.

Acum 10 ani, exact la fel ca acum, la un an după alegerile care au adus entuziasm în jurul lui Klaus Iohannis, am scris un editorial intitulat „unde sunt iohaniștii?”. Remarcam absența totală a unor parteneri în partide sau mass-media pentru a face promisa – și atunci – schimbare.

Concluzia de atunci poate servi drept călăuză acum, pentru un outcome mai bun. Înlocuiți doar „Klaus Iohannis” cu „Nicușor Dan”:

„Astăzi, mandatul lui Klaus Iohannis pare a fi judecat de către jucătorii de pe piața politica drept un “accident” de etapă, o răbufnire electorală pe care o așteaptă să treacă, să se consume, să se stingă undeva departe de ei. În sinea lor, participanții la viața politică dau semne că: 1) fie sunt sceptici , 2) fie mizează pe o restaurație liniștită, 3) fie speră la izolarea președintelui Iohannis”. (22.10.2015)

La câteva zile după, avea să bubuie drama și frustararea publică de la Colectiv. Una din etapele care ne-au dus la criza de azi.