Discursul președintelui Klaus Iohannis de astăzi a fost echilibrat, optimist, cu o viziune pozitivă despre viitorul UE și care a promovat, încă o dată, România și pe români. Un discurs extrem de bine primit, a comentat europarlamentarul Cristian Bușoi după alocuțiunea susținută de președintele României, Klaus Iohannis, în plenul reunit al Parlamentului European.

În cadrul unei postări publicate pe pagina sa de Facebook, eurodeputatul român a explicat că ”Uniunea Europeană are nevoie mai mult ca oricând de solidaritate, de coeziune și de reforme instituționale pentru a fi mai competitivă la nivel global și pentru a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor europeni, mai ales în contextul Brexit, al crizei migranților, al amenințărilor teroriste, dar și a problemelor economice ale unor țări membre.”

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți cel mai important discurs politic de reprezentare europeană și externă a României din mandatul său. Șeful statului s-a aflat, în premieră, la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului european, viziunea României privind viitorul Europei. Iohannis a devenit, astfel, al unsprezecelea şef de stat sau de guvern care dezbate viitorul Europei cu deputaţii europeni.

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen în noiembrie; prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie 2019 şi prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte în februarie, anul viitor.

caleaeuropeana.ro