de Cristian Buşoi

În presa germană s-a discutat chiar înainte de sărbători, un proiect de lege al ministrului Muncii, Andrea Nahles, care prevede ca cetăţenii europeni care locuiesc în Germania să fie excluşi de pe lista celor care primesc ajutoare sociale.

O prevedere discutată era ca imigranţii din Europa care caută loc de muncă să nu mai poată avea acces la ajutoarele publice decât după cinci ani de şedere în Germania (prevedere care se răsfrânge mai ales asupra est-europenilor).

Ajută Germania atât de mult eliminarea ajutoarelor pentru muncitorii din estul Europei? Nemţii se plâng că mulţi est europeni nu vin la muncă, ci vin atraşi chiar de mirajul ajutoarelor de stat mari pe care le oferă statul german şi de aici şi dorinţa ca banii germanilor să fie îndreptaţi pentru susţinerea celor care vin în Germania să muncească, nu să stea.

Plasată în contextul mai larg al discuţiei despre imigranţii musulmani şi despre costurile pe care statul german le are se poate spune la prima vedere că Germania încearcă nu doar să facă economie, dar să şi dea un mesaj de fermitate după o politică de deschidere prea laxă. Evident că primirea, cazarea şi integrarea imigranţilor costă statul german aşa că guvernul reduce din cheltuieli.

Cât dăunează această propunere unităţii europene, în condiţiile în care statele europene au fost totuşi solidare cu politica Germaniei în multe chestiuni complicate la nivel european? Deocamdată nu se poate spune exact.

Ce se poate spune clar însă este că Germania preia discursul presei din Marea Britanie, care era înspăimântată într-o vreme că Marea Britanie va fi invadată de români. Şi a fost invadată de UN român, buimac în ziua sosirii în faţa zecilor de jurnalişti veniţi să imortalizeze „valul de estici”.

Mai în glumă, mai serios se poate spune, la o adică, că românii pot primi bine reducerea ajutoarelor sociale ale Germaniei, dar ar avea nevoie ca România să nu cheltuiască ajutoare pe imigranţii musulmani pe care Germania i-a repartizat inclusiv ţărilor est europene deşi acestea s-au opus.

Discuţia despre eliminarea ajutorului de stat apare ca o problemă politică tipic europeană: UE nu a fost în stare să ridice o barieră împotriva teroriştilor, dar ridică bariere împotriva europenilor. Proiectul de lege dezvăluit de presa germană surprinde o eroare politică care subminează credibilitatea de lider european a Germaniei într-un moment în care Marea Britanie discută despre euroexit şi Europa are cu atât mai mare nevoie de Germania.

Şi este un semnal politic de două ori greşit pentru ideea de consolidare a Uniunii şi aşa foarte divizate. Pentru că în toiul campaniei pentru Brexit, legitimează chiar discursul celor care vor îndepărtarea Marii Britanii de Europa şi care au susţinut că est-europenii, şi mai ales românii, sunt povara pentru britanici.

Chiar şi în Uniunea Europeană, nicio naţiune nu este prea fericită când cheltuieşte bani cu sărăcii altora, în loc să-şi ajute proprii săraci, până la urmă este de înţeles. Este nevoie de la Germania de semnale de încurajare pentru tabară bruxelleză înmărmurită că vocile politice care îndeamnă la exitul Marii Britanii din UE răsună tot mai clar zilele acestea în Europa, nu de accentuarea diviziunilor prin „sancţionarea” est-europenilor cu reducerea ajutoarelor sociale.