Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a anunțat că Executivul european a inclus în Proiectele de Interes Comun (PIC) în domeniul energiei și al gazelor, eligibile la finanțare, mai multe propuneri ale României.

Acestea au fost prezentate joi în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), pe care eurodeputatul o conduce în Parlamentul European, de către directorul general adjunct al DG ENER din Comisia Europeană, Mechthild Wörsdörfer și vor primi undă verde de la Comisie în doar câteva zile, pe 19 noiembrie.

”Undă verde de la Comisia Europeană pentru finanțare proiectelor de energie și gaze, în România. Vești excelente pentru România. Comisia Europeană a inclus în Proiectele de Interes Comun (PIC) în domeniul energiei și al gazelor, eligibile la finanțare, mai multe propuneri ale României”, a transmis Cristian Bușoi într-un comunicat de presă.

Președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a detaliat că, în domeniul Energiei, sunt eligibile și vor primi finanțare: Interconexiunea dintre Reșița și Pancevo (Serbia), linia internă dintre Portile de Fier și Reșița, linia internă dintre Reșița și Timișoara/Săcalaz, linia internă dintre Arad și Timișoara/Săcalaz.

Un alt proiect eligibil pentru finanțare este CARMEN, pentru modernizarea rețelei energetice carpatice. Proiect de tip smart grid, acesta care va dezvolta și va conecta mai bine rețele electrice din România și Ungaria. Cu ajutorul CARMEN se estimeazã modernizarea a 23 de stații de transformare, 65 de posturi de transformare, linii aeriene de înaltã tensiune și implementarea tehnologiilor IT și de comunicații specifice, instalarea în rețeaua electricã de transport a unor mijloace moderne de control al tensiunii la nivelul sistemului energetic.

”Interesul României și al UE este să crească și capacitatea transportării de gaz între țara noastră și Ungaria, legătură cunoscută ca ROHU/BRUA, pentru a permite o capacitate bidirecțională de 4,4 bcm/a și includerea de noi resurse din Marea Neagră. Acest lucru se poate realiza prin extinderea capacității de transport în România de la Recaș la Horia spre Ungaria și prin extinderea stațiilor de compresoare din Podișor, Bibești și Jupa. Sunt necesare, de asemenea, o conductă de la Marea Neagră spre Podișor, pentru preluarea gazului din mare, dar și o stație de compresoare pentru fluxul invers româno – maghiar. Comisia Europeană a luat în calcul toate aceste proiecte cărora le va acorda, de asemenea, finanțare. Pentru stocarea gazelor au fost propuse pentru finanțare unul dintre proiectele Depomureș sau Birciulești (pentru înmagazinarea subterană a gazelor)”, a mai spus Bușoi.

Proiectele depuse de România vor primi finanțate din bugetul TEN-E, Programul care se concentrează pe conectarea infrastructurii energetice a țărilor UE.

Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, Comisia Europeană a adoptat la mijlocul lunii decembrie o propunere de revizuire a normelor UE privind rețelele transeuropene de energie (Regulamentul TEN-E), în scopul de a sprijini mai bine modernizarea infrastructurii energetice transfrontaliere europene și al îndeplinirii obiectivelor Pactului Ecologic European. 

Noul Regulament TEN-E va contribui la realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor prin promovarea integrării surselor regenerabile de energie și a noilor tehnologii de generare a energiei curate în sistemul energetic.

Regulamentul va continua să conecteze regiunile actualmente izolate de piețele energetice europene, să consolideze interconectările transfrontaliere existente și să promoveze cooperarea cu țările partenere. Va contribui la realizarea în timp util a infrastructurii transfrontaliere prin propunerea unor modalități de simplificare și accelerare a procedurilor de obținere a licențelor și autorizațiilor.

Propunerea Comisiei include:

– o obligație, pentru toate proiectele, de a îndeplini criterii obligatorii de durabilitate și de a urma principiul „de a nu face rău” înscris în Pactul verde;

– o actualizare a categoriilor de infrastructură eligibile pentru sprijin prin intermediul politicii TEN-E, punându-se capăt sprijinului acordat infrastructurii pentru petrol și gaze naturale;

– un nou accent pus pe rețelele electrice offshore, cu dispoziții care prevăd facilitarea unei planificări și a unei implementări mai integrate a infrastructurii pe uscat și offshore prin introducerea ghișeului unic offshore;

– un nou accent pus pe infrastructura pe bază de hidrogen, incluzând transportul și anumite tipuri de electrolizori;

– norme actualizate pentru promovarea utilizării rețelelor electrice inteligente, în scopul de a se facilita electrificarea rapidă și extinderea generării de energie din surse regenerabile;

– dispoziții noi privind investițiile în rețele inteligente pentru integrarea gazelor curate (precum biogazul și hidrogenul verde) în rețelele existente;

– o atenție susținută acordată modernizării rețelelor electrice și stocării energiei electrice, precum și rețelelor de transport al carbonului;

– dispoziții noi privind sprijinul pentru proiecte care conectează UE cu țări terțe (proiecte de interes comun sau PIC) care demonstrează avantajul și contribuția reciprocă la realizarea obiectivelor globale ale Uniunii în materie de energie și climă în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie și decarbonizarea;

– un cadru de guvernanță revizuit menit să consolideze procesul de planificare a infrastructurii și să se asigure că acesta este aliniat cu obiectivele climatice și cu principiile noastre legate de integrarea sistemului energetic, printr-o mai mare implicare a părților interesate de-a lungul întregului proces, un rol consolidat al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și o mai bună supraveghere din partea Comisiei;

– măsuri de simplificare a procedurilor administrative, accelerându-se implementarea proiectelor, reducându-se procedurile de obținere a licențelor pentru PIC pentru a se evita înregistrarea de întârzieri legate de proiecte care facilitează tranziția energetică și consolidându-se transparența și participarea la consultări.

www.caleaeuropeana.ro