Partidul Mișcarea Populară, prin vocea președintelui său, Cristian Diaconescu, solicită Guvernului ”să facă public Programul Național de Redresare și Reziliență și să lanseze o dezbatere deschisă pe acest subiect”.

În egală măsură, PMP cere ”transparentizarea discuțiilor purtate cu oficialii de la Uniunea Europeană pentru a cunoaște clar care sunt cerințele Uniunii Europene pentru aprobarea PNRR”.

”Dorim o discuție publică, cu toate datele pe masă, pentru a ști ce ne așteaptă! Este foarte important să cunoaștem condițiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru acordarea acestor fonduri europene. Acest lucru, în situația în care, noi avem informații că acele cerințe cuprinse în condiționarea aprobării PNRR ar fi o minciună a Guvernului. Se pare că aceste măsuri care ar fi obligatorii, ar fi venit din partea autorităților românești, nicidecum de la oficialii Uniunii Europene, pentru a forța luarea unor decizii care nu sunt populare în rândul românilor. În speță, Guvernul României s-ar fi obligat în fața Uniunii Europene că va soluționa restanțele din societatea noastră, tocmai pentru a îmbuna Comisia Europeană”, a transmis președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a formațiunii politice.

PMP consideră astfel că ”Guvernul are obligația de a comunica opiniei publice toate datele necesare legate de Programul Național de Redresare și Reziliență și să evite deturnarea atenției de la incompetența dovedită în negocierile cu Uniunea Europeană”.

Mesajul președintelui PMP, Cristian Diaconescu, vine să îl completeze pe cel transmis vicepreședintele PMP, Petru Movila, care a subliniat ieri că românii trebuie să fie informați cât mai urgent despre conținutul PNRR negociat de Guvern la Bruxelles, pe ce procente și în ce direcție vor fi folosiți banii primiți prin acest mecanism de finanțare european.

De asemenea, acesta a solicitat Guvernului să prezinte public angajamentele asumate față de Comisia Europeană.

Apelul la transparență în privința PNRR vine în contextul în care se apropie noul termenul scadent de depunere a acestui plan, anunțat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ca fiind 31 mai.

În vederea stabilirii detaliilor PNRR, premierul Florin Cîțu, alături de ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au efecutat în săptămâna care a început în 10 mai o vizită la Bruxelles.

Aceasta a debutat cu o cină de lucru între prim-ministrul Florin Cîțu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil. 

Ulterior, șeful Guvernului s-a întâlnit cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, prilej cu care au fost detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR, și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și cu viceprreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

www.caleaeuropeana.ro