Tot timpul sunt întrebat ce lider ar trebui ales în fruntea țării. Tot timpul mi se spune că nu putem alege niciun lider pentru că el este departe de așteptările noastre. Că nu merită să mergem la vot pentru niciunul, niciunul dintre ei nefiind Sfânt. Nu avem ce alege, toți sunt la fel, nu există opțiuni reale.

Când încerc să dau un răspuns la această întrebare, mereu pomenesc un element esențial pentru alegerile noastre politice: în politică este mereu cu cel mai mic rău. În politică, arareori avem parte de surprize plăcute. Cel mai adesea ne înșelăm, în sens nasol. Dăm de un rău mai mare, convinși că am ales un rău mai mic.

Ca să alegem cât de cât corect, avem nevoie întotdeauna de o busolă, de un compas moral. Apelăm la virtuți. Altfel, alegerea noastră este efectiv la întâmplare.

Când ne uităm la un om pe care vrem să îl alegem să ne reprezinte, avem pe masă vreo 60 de virtuți morale (64 mai exact). Dintre acestea, vreo 4 sunt esențiale, cardinale cum le numesc cei care ne vorbesc despre oameni. Le voi menționa în ordinea importanței lor:

1. Prudența: înțeleasă ca fiind capacitatea liderilor de a vedea în față cursul evenimentelor, înțelepciunea de a decide cum trebuie acționat într-o situație dată ținând cont de potențialele consecințe ale acestor acțiuni.

2. Dreptatea: asociată cu capacitatea liderilor de a lua mereu partea dreptății, de a apăra mereu și cu tărie ceea ce este corect într-o situație dată.

3. Curajul: înțeles mai degrabă că îndrăzneala de a acționa cu tenacitate, cu hotărâre, de a nu renunța, de a fi hotărât și perseverent în a atinge tot ce liderul și-a propus;

4. Cumpătarea: înțeleasă ca mod de a acționa moderat, fără exagerări, cu temperație, de a nu fi conflictual, de a acționa cu stăpânire de sine.

Aceste 4 virtuți sunt esențiale pentru fiecare dintre noi și, implicit, esențiale pentru cel care ne va reprezenta pe noi, va decide în locul nostru, va decide pe banii noștri. Care va fi îmbibat, prin votul nostru, de puterea de a acționa în numele colectivității. De a mâna turma într-o direcție sau alta. De preferabil cea bună. Direcția nu poate fi una bună dacă liderul ales de noi ratează sistematic una sau mai multe dintre cele 4 virtuți.

Efortul de a evalua și de a găsi pe cel mai potrivit dintre candidați ne aparține integral. Nimeni nu poate face această evaluare în locul nostru. Mai ales că, dacă greșim sau ignorăm această evaluare și votăm anapoda sau nu mergem la vot, costul va fi integral suportat de noi. Noi vom sărăci, noi o vom duce mai rău, noi vom plăti taxe degeaba, fără să se întâmple mare lucru de banii respectivi. Mai mult, riscăm chiar libertatea noastră.

Trăim vremuri foarte tulburi. Suntem foarte săraci și vulnerabili ca să ne mai permitem să nu facem acest mic efort și să alegem responsabil și conștient. Așa că, scoateți din buzunar busola morală, setați-o pe cele patru virtuți cardinale de mai sus și faceți acest minim efort de a găsi cel mai mic rău din ce avem la acest pe masă. Nu trebuie puse în discuție toate 64 de virtuți morale. Nu trebuie căutată perfecțiunea. Nu o veți găsi. Mai ales în politică.

Și apoi… LA VOT!

Hai la vot! Hai!