Cristian Pîrvulescu: Mediul este mesajul?
Sursa: www.bursa.ro
de Cristian Pîrvulescu
Nici nu s-au încheiat bine alegerile prezidenţiale că dispariţia partidelor a ajuns în prim planul dezbaterii publice. Ideea că manifestaţiile de stradă şi internetul dau acum nota dominantă a politicii a devenit un leit-motiv al multor luări de poziţie. Entuziasmul pentru democratizarea societăţii româneşti prin intermediul internetului a cuprins o parte a publicului. Ideea că mediul este mesajul (The medium is the message) lansată de Marshall McLuhan acum 50 de ani (cartea Understanding Media în care apare celebra formulă a fost tipărită în 1964) este din nou la modă. Ceea ce susţinea McLuhan şi ceea ce reiau – uneori fără să fie conştienţi de sursă – mulţi dintre entuziaştii de astăzi ar fi că natura canalului de transmitere a unui mesaj (media) are o mai mare importanţă decât mesajul transmis. În cazul, nostru internetul, şi mai precis reţele de socializare, ar conta mai mult decât mesajele care sunt transmise şi ar schimba radical însăşi natura societăţii. Să fie chiar aşa?
Sigur, mobilizarea prin intermediul campaniei desfăşurate pe reţelele de socializare a unei părţi a electoratului care a votat pentru alegerea lui Klaus Johannis este un fapt. Dar de aici până la dispariţia partidelor politice aşa zis „tradiţionale”, distanţa e mare. Şi aceasta pentru că, de fapt, pe 16 noiembrie partidele tocmai şi-au confirmat la vot capacitatea de organizare şi mobilizare. Aproape 10 milioane dintre alegători prezenţi la urne au fost mobilizaţi direct de partidele politice şi cam un milion şi jumătate dintre electori au fost sensibilizaţi să meargă la vot prin reţelele de socializare. Chiar şi această sensibilizare a consumatorilor de internet a fost însă încadrată de tacticile de comunicare ale echipelor de campanie, în primul rând de cea elaborată de ACL.
Cu siguranţă toate noile tehnologii fasonează încetul cu încetul societatea. Mediul (media) nu este în nici un caz un spaţiu pasiv, ci un proces activ evolutiv. Dar, „revoluţiile” comunicării de la apariţia tiparului, trecând prin presa de masă, radio, cinematograf, televiziune şi ajungând la internet nu au schimbat modul de a face politica, ci doar modul de a se comunica politica. În „era electronică” în care trăim, noile „media” preiau conţinutul vechilor „media” pe care le adaptează. Aşa cum s-a întâmplat mereu în istorie. Iar acest conţinut este cel al epocii industriale. Se întâmplă cam în acelaşi fel în care televiziunea a adaptat cinematograful societăţii de masă postbelice. Conţinutul televiziunii este acelaşi ca al cinematografului, dar adaptat unor noi tehnologii de transmitere şi comunicare.
Nimic din ceea ce s-a comunicat cu ocazia alegerilor prezidenţiale nu a fost „revoluţionar”. Cam aceleaşi şabloane propagandistice folosite din 1990 încoace, doar puţin readaptate, au fost utilizate. Politicienii nu îşi puteau asuma riscul să inoveze la nivelul mesajului pentru că publicul nu îi putea urma, aşa că s-au adaptat – unii mai mult, alţii mai puţin – noului context tehnologic al comunicării.
Partidele însă, de când există, funcţionează la fel. Mobilizarea din seara alegerilor pentru a protesta împotriva împiedicării votului în străinătate nu diferă prea mult de celebra „răscoală” Nika din anul 532, organizată împotriva împăratului bizantin Iustinian de Partidul Verde (popular) împotriva Partidului Albastru (aristocratic). Dacă schimbăm numele şi spunem Ponta, PNL şi PSD, povestea este cam aceiaşi. Şi atunci cei care protestau nu erau membri de partid (nici nu exista încă o astfel de formă de adeziune), ci oameni furioşi şi nemulţumiţi care voiau o schimbare a politicii. Între timp, mijloacele de comunicare au evoluat din ce în ce mai rapid, dar forma efectivă de manifestare a politicii a rămas, în principiu, aceeaşi. Partidele nu mor, ci se adaptează. Pentru că partidele (sau cum vreţi să le numiţi: mişcări, forumuri etc.) rămân (încă) mijloacele de organizare a „mulţimilor” şi de formulare a cererilor de politici. Ca să nu mai vorbim de distribuirea resurselor şi recrutarea personalului politic!
Ultima ora:
ObservatorNicoleta Munteanu: Ne vedem la Centrul Universitar Pitești, la „𝐍𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚̆ 𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫”
PoliticNicolae Ciucă: Îl felicit pe președintele Donald Trump pentru realegerea sa și îi urez succes lui și Statelor Unite ale Americii
EconomieElena Calistru: It’s the economy, stupid…
ExternRobert Lupițu: Ca țară să luăm cele mai bune decizii pentru noi, pe aceleași coordonate – Occident, Europa, transatlanticism
SocialCiprian Stănescu: 3 noutăți pe care le puteți vedea și la #ProVerde vinerea pe StirileProTV și duminica dimineața de la 09:30 pe ACASĂ TV
EvenimenteNicoleta Munteanu: Ne vedem la Centrul Universitar Pitești, la „𝐍𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚̆ 𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫”
EditorialRadu Magdin: România, un pilon al securității energetice europene
CulturaFlaviu Predescu: Despre cartea Superpolitik
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe