Opoziţia socialistă de la Sofia i-a cerut Kristalinei Gheorghieva să demisioneze din Comisia Europeană, după ce bulgăroaica a pierdut competiţia pentru poziţia de secretar general al Naţiunilor Unite.

Intrarea în cursă a dnei. Gheorghieva a fost mult întârziată, fiindcă premierul Boris Borisov a crezut că Irina Bokova, desemnată iniţial, va avea mai multe şanse decât oricine altcineva, ea fiind, din 2009 încoace, directoarea generală a UNESCO. Cum bulgarii sunt în plină campanie electorală, totul e politizat. Nu putem şti ce concluzii vor fi trase la sud de Dunăre, dar e bine că se discută şi astfel de lucruri în arena publică. Adevărul e că nu doar bulgarii ar trebui să vadă ce s-a petrecut în competiţia pentru ONU. Toată lumea ştia că un est-european ar putea ocupa onoranta poziţie. Asta nu stătea scris nicăieri, ci era acceptat în chip tacit. Raţiunea e simplă: de la crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1946, postul de secretar general a fost ocupat, până astăzi, în ordine, de un norvegian, un suedez, un birman, un austriac, un peruan, un egiptean, un ghanez şi un sud-coreean. Conform principiului rotaţiei, care e folosit frecvent în instanţele internaţionale, ar fi venit rândul părţii noastre de lume să ocupe postul de la New York. Aşa-numitul grup al ţărilor din Estul Europei nu a căutat, însă, un candidat comun. Ambiţiile naţionale au fost mai puternice decât coordonarea regională. Aşa că în cursă au apărut, pe lângă Bokova, candidaţi din cinci state ex-iugoslave, ca şi din Slovacia şi Moldova. În general, era vorba despre foşti miniştri de externe şi chiar despre un ex-preşedinte (slovenul Danilo Türk). Trebuie menţionat că alegerea din 2016 a fost prima în care aspiranţii au fost cunoscuţi publicului larg. Până acum, totul se petrecea în culise, învăluit de mister, iar presa afla doar câştigătorul. Văzând lipsa de unitate a Estului european, trei candidaţi din alte zone geografice au intrat în competiţie: e vorba despre actuala ministră de externe a Argentinei, Susana Malcora, care a fost şi şefa de cabinet a lui Ban Ki-moon, ca şi despre fosta şefă a guvernului neo-zeelandez, Helen Clark. Last but not least, în cursă s-a înscris şi fostul premier socialist portughez, António Guterres. Acesta a câştigat competiţia. A fost cel mai bine clasat în toate cele cinci tururi de scrutin preliminare. Schimbarea Irinei Bokova cu Kristalina Gheorghieva s-a produs în ceasul al 12-lea, după ce s-a văzut că prima bulgăroaică e blocată. Degeaba. 13 dintre membrii Consilului de Securitate au votat pentru Guterres, iar doi nu au avut nicio opinie. Ca să fii recomandat Adunării generale – cea care alege, de fapt -, ai nevoie de cel puţin 9 voturi pentru şi de niciun veto. Portughezul va fi, deci, al patrulea european care va conduce ONU. Un membru al UE, dar nu din Est.

http://adevarul.ro/international/europa/estul-pierdut-onu-1_57fdcff15ab6550cb87b6323/index.html