de Cristian Socol

Modelul economic al Romaniei s-a schimbat in ultimii ani. Cateva argumente pot fi avute in vedere pentru a sublinia această schimbare a modelului.

1.     Structura cresterii economice este mult mai sustenabila. O crestere economica mai putin volatila, cu motoare ce aduc valoare adaugata ridicata.

    Sursa: FMI, 2014, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr1487.pdf

2.     Descompunerea cresterii economice arata o contributie din ce in ce mai mare a fortei de munca, a stocului de capital si a productivitatii totale a factorilor. 

Sursa: FMI, 2012, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2012/cr12291.pdf

Inseamna trecerea treptata de la o crestere economica exogena catre o crestere economica endogena, in care componentele legate de capitalul uman, cercetare dezvoltare, investitii in domenii de varf, inovatii s.a. vor aporta mai mult la o crestere de productivitate si competitivitate.

3.     Cresterea economica vine pe fondul unei cresteri de productivitate si a inzestrarii cu capital a muncii mai mare cu 25% fata de 2008 (detalii in lucrarea Mozaicul modificarilor structurale: cateva piese, aici ). Industria impinge puternic productivitatea in sus, cu o rata mult mai mare decat media pe economie.

Sursa: AMECO, Comisia Europeana si BNR, 2014

4.     Noul model industrial este mult mai competitiv – cu specializare ridicata si mai putin energofag. Plusurile de productivitate generate de productia industriala (crestere de ritmuri anuale de 8-9% in ultimele 6 luni) se datoreaza imbunatatirii tehnologice, acumularii de capital fizic si investitiilor in capitalul uman. Mai ales pe baza investitiilor straine, fondurilor europene si schemelor de ajutor de stat aplicate, creste ponderea industriilor medium si high tech in total productie si total exporturi.

5.     Contributia agriculturii la cresterea economica este mai putin volatila. Marirea ponderii productiei realizate pe suprafete mari, investitiile de circa 1 miliard euro pe an in domeniu si cresterea subventiilor la ha din fonduri europene si de la buget (se observa in grafic plata unica de la 71 euro in 2009 la 159 euro in 2014) stabilizeaza importanta acestui sector in crearea de valoare  adaugata in economie.

          Sursa: Comisia Europeana si Ministerul Agriculturii,2014

6.   Consistenta planului de masuri aplicate este diferita. Pachetele de masuri implementate stimuleaza concomitent atat cererea agregata cat si oferta agregata. De exemplu, scutirea de impozit pe profitul reinvestit (in vigoare incepand cu 1 iulie) si reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale sunt de natura sa mareasca potentialul economic astfel incat in 2015-2016 decalajul de productie real-potential sa se inchida.

Sursa: FMI, 2014, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr1487.pdf: FMI, 2014, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr1487.pdf

7.     Reformele structurale aplicata asigura premise pentru stimularea cresterii economice. Imbunatatirea guvernantei corporative in sectorul companiilor de stat a condus la reducerea arieratelor.

    Sursa: FMI, 2014, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr1487.pdf

8.     Cresterea economica este generata pe fondul unei ajustari fiscale dure efectuate in ultimii ani. Sustenabilitatea fiscal bugetara crescuta inseamna o fundatie solida pentru rate ridicate de crestere a PIB real in urmatorii ani. Spatiul fiscal creat poate fi folosit pentru stimularea sectorului real din economie.

    Sursa: FMI, 2014, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr1487.pdf

9.     Nevoia bruta de finantare a datoriei publice scade in urmatorii ani ceea ce va conduce la eliberarea de resurse financiare pentru relaxare fiscala, investitii in sanatate, educatie s.a.

Sursa: FMI, 2014, http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr1487.pdf