de Cristian Socol

Da, este imună şi dacă aş fi vultur speculativ nu aş miza pe obţinerea unor câştiguri din aşa-numitele vulnerabilităţi ale României. Atitudinea panicardă legată de creşterea vulnerabilităţii economiei româneşti ca urmare a măririi incertitudinii la nivel politic nu face bine României. M-aş abţine să folosesc sintagme precum România devine vulnerabilă, criza politică va crea daune majore economiei româneşti ş.a.

Pe de o parte economia romaneasca este decuplata de ceva timp de seismele politice. Pe de alta parte Romania are astazi mecanisme de imunizare puternice pe care le voi explica imediat. S-a vazut ca evenimentul de vineri nu a miscat nimic in pietele financiare. Costul asigurarii riscului de default CDS a ramas acelasi fata de cel din ziua precedenta (111 puncte insemnand un nivel minim record cel putin pentru ultimii 6 ani), iar cursul a crescut uşor spre 4,46 lei/euro în prima parte a zilei, dar a revenit ulterior sub nivelul de 4,45 lei/euro.

Vestea proasta este ca toata lumea va pierde. Este evident ca asistam la un joc explicat de teoria Nash cu echilibrelor multiple in care o parte este dispusa sa arunce la gunoi castigurile rezonabile de consolidare macroeconomica din prezent pentru un beneficiu iluzoriu viitor incert. Este clar ca strategia de cooperare nu va functiona si ca se va ajunge la un rezultat de tipul pierdere-pierdere.

Vestea buna este ca economia nu va avea decat inferente negative marginale pe termen scurt. Pentru a explica, o sa folosesc argumentele tehnice regasite in ultimul Staff Report al FMI pentru Romania Martie 2015. Si chiar, bine ar fi sa utilizez chiar formularile si graficele din acest raport.

1.     “După o creştere robustă în anii 2013–2014, PIB-ul României aproape a revenit la nivelul anterior crizei…Inflaţia a decelerat substanţial în decursul ultimilor doi ani … România a redus considerabil dezechilibrele fiscale …  Deficitul contului curent s-a redus semnificativ… Pieţele financiare în România s-au menţinut la un nivel relativ stabil. Încrederea investitorilor în activele româneşti a continuat să fie pozitivă iar România a trecut cu bine prin trei episoade de volatilitate crescută pentru pieţele emergente, după anul 2013. Standard and Poor’s a majorat rating-ul României la gradul investiţional în luna mai 2014 iar România a accesat cu succes pieţele internaţionale de capital în luna octombrie prin emiterea unui Eurobond în valoare de 1,5 miliarde euro şi o maturitate de zece ani. Obligaţiunile suverane şi marjele CDS au continuat să se restrângă atingând niveluri minime record, iar cursul de schimb a rămas în cea mai mare parte stabil”.

2.     “Politica fiscală sănătoasă a redus vulnerabilităţile. Datoria publica este estimată a se diminua treptat începând din acest an în condiţiile unor politici nemodificate, susţinute de un management solid al datoriei şi de o scădere a necesarului brut de finanţare. Acest lucru va asigura un oarecare spaţiu pentru a absorbi şocurile viitoare… Rezervele de lichiditate sunt mari, ajungând la aproape 5 la sută din PIB. Rezervele includ echivalentul în valută a necesarului de finanţare brută pe o perioadă de patru luni şi necesarul de finanţare în valută pe o perioadă de un an”.

3.    „Adecvarea rezervelor. Acoperirea prin rezerve în România este in linii mari adecvată conform majorităţii parametrilor de adecvare. Nivelul rezervelor la EUR 34,3mld la finele lunii ianuarie 2015 s-a situat peste formulele empirice standard în ceea ce priveşte cele trei luni de acoperire a importurilor potenţiale şi 20 la sută din masa monetară. Acest nivel a fost de asemenea în linie cu noua măsură de adecvare a rezervelor în ţările emergente stabilită de echipa Fondului. Comparativ cu un benchmark de 100 la sută al datoriei pe termen scurt (la maturitatea rămasă), rezervele sunt estimate a fi revenit la o acoperire totală a datoriei externe pe termen scurt până la finele lui 2014… Îmbunătăţirea reflectă în mare parte o reducere importantă a obligaţiilor externe pe termen scurt”.

Asadar, un cadrul macroeconomic consolidat, excedent bugetar consistent, buffer in Trezorerie ok, o adecvare mai mult decat sustenabila a rezervelor internationale, un necesar de finantare din ce in ce mai mic….

adevarul.ro