Comisia Europeană salută comentariile Consiliului fiscal cu privire la rectificarea bugetară dar se simte confortabilă cu cifrele incluse în document, în condiţiile în care riscurile menţionate de Consiliul fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Simon o’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn

Declaraţia oficială a CE publicată astăzi confirmă raţionalitatea procesului de rectificare bugetară. El validează în plus faptul că Guvernul incumbă în deciziile sale recomandările CF, luând în considerare riscurile identificate a se concretiza în procesul de consolidare fiscal-bugetară. Însă, ca de obicei la noi, un raport tehnic este citit în diagonală, fiind speculat ca ancoră de comunicare de către cei care, până mai ieri, prezentau bugetele în Parlament fără opinia CF, fiind autişti chiar la părerea partenerilor internaţionali ce indicau că bugetul este ”făcut după ureche” (vezi critica Băncii Mondiale din 2010) În general, opinia Consiliului Fiscal (CF) din 12 august 2013 critică performanţele fiscal-bugetare slabe în raport cu estimările făcute pentru primul semestru. Însă, apar şi unele elemente care pot fi nuanţate. Dintre acestea ne putem opri, pe scurt, la 3 chestiuni, pe care le voi analiza ulterior: cheltuielile bugetare, fondurile europene şi veniturile bugetare. Pe partea de cheltuieli, „faţă de programul semestrial – se precizează în opinia CF – cheltuielile totale s-au realizat în proporţie de 93,5%, un grad de realizare mai mare de 100% fiind înregistrat la cheltuieli de personal şi alte cheltuieli. Un grad de realizare semnificativ sub aşteptări s-a înregistrat la cheltuielile de capital (-1.471 milioane lei) şi la alte cheltuieli de natura investiţiilor (inclusiv din fonduri UE, -1.881 milioane lei), reflectând atât un instrument de echilibrare a deficitului bugetar către ţinta semestrială, dar şi o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investiţiilor planificate„. Da. Într-o economie puternic structurată, cheltuielile de capital mai mici ar conduce la o creştere econonomică mai redusă. Însă, în cazul României experienţa ultimilor ani arată o corelaţie inversă între alocările pentru cheltuielile de capital şi valoarea adăugată adusă creşterii economice, dezvoltării infrastructurii sau capitalului uman (studii econometrice arată că, la 1 leu investiţie publică, se întorc în economie între 0,5-0,7 lei). România a fost în anul 2011 (şi nu numai) lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte relaţia negativă dintre ponderea cheltuielilor de capital în PIB şi calitatea infrastructurii, pagina13. Prin urmare, o reducere a cheltuielilor de capital poate fi asociată unei redureri a risipei prin prioritizarea acestor cheltuieli. De altfel, este în desfăşurare un program de prioritizare a investiţiilor, realizat împreună cu Banca Mondială. Până la finalul lunii august 2013, se va crea Direcţia de evaluare şi monitorizare a investiţiilor publice în cadrul Ministerului de Finanţe. Aceasta va avea ca sarcină stabilirea criteriilor de prioritizare a proiectelor de investiţii, iar proiectele selectate vor fi bugetate multianual. Se va implementa o bază de date cu proiectele de investiţii prioritizate atât la nivel central, cât şi local, iar lista cu proiectele incluse va fi publicată pe website, alături de alocările bugetare aferente pe 3 ani consecutivi. Nici un proiect de investiţii nu va mai fi aprobat fără avizul direcţiei. În plus, viziunea noastră este de a transfera finanţarea proiectelor eligibile din surse interne către finanţarea din fonduri europene, minimizând astfel cheltuielile suportate în viitor de la bugetul de stat. Prin urmare, în acest context, se poate observa că se fac unele progrese, nu neapărat în direcţia creşterii fondurilor alocate pentru investiţii, ci în direcţia îmbunătăţirii eficienţei acestora. Putem spune că s-a taiat şi se va tăia în continuare din risipa investiţiilor publice. Pe partea de fonduri europene analiza CF pe primul semestru critică ţintele stabilite. Totuşi, rata de absorbţie a fondurilor UE a avut o creştere evidentă în ultimul an, cu o intrare de fonduri record pentru România, de peste 700 milioane de euro doar în luna iulie, ceea ce arată că trendul este unul bun, în pofida rigidităţilor pe diferite segmente. Chiar dacă în primele luni ale anului progresele au fost lente, la finalul lunii iulie rata a fost de aproximativ 20%, crescând de la nivelul de la 15,3%, înregistrat în iunie 2013, ca urmare a introducerii unor proceduri mai flexibile. Să mai spunem şi că rata de absorbţie a crescut de aproape de 3 ori faţă de aprilie 2012. Măsurile luate în sensul flexibilizării sunt, printre altele, eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru agenţii economici privaţi, măsuri de reducere a birocraţiei, precum şi externalizarea activităţii de evaluare către privaţi. Pe partea de venituri fiscale se menţionează că execuţia veniturilor bugetare în primele 6 luni ale anului arată o nerealizare faţă de program, sugerându-se o creştere a colectării şi reducerea evaziunii fiscale. Nevoia de îmbunătăţire a colectării şi de reducere a evaziunii reflectă o preocupare structurală a economiei româneşti, care nu poate progresa substanţial pe termen scurt. Se pot preciza însă reformele care sunt în lucru în administraţia fiscală (ANAF) pentru a majora nivelul de colectare a veniturilor şi de eficienţă: Înfiinţarea celor opt direcţii regionale Ratificarea acordului de împrumut cu Banca Mondială pentru modernizarea administrării fiscale Crearea Direcţiei Antifraudă, ce va presupune măsuri accelerate pentru reducerea evaziunii şi creşterea colectării. În efortul de reducere a evaziunii, de la 1 septembrie 2013 se va reduce cota de TVA la pâine, măsură care este de aşteptat să diminueze evaziunea fiscală prin parteneriatele cu producătorii de pâine şi printr-o mai bună verificare a activităţii desfăşurate. De adăugat şi adoptarea unui nou cod al insolvenţei din luna septembrie. Pe de altă parte, nerealizarea de venituri la buget a avut drept cauze şi alţi factori: pierderile din sectorul bancar în 2012, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor. Un alt punct important în opinie vizează creşterea volatilităţii pe fluxurile financiare ale companiilor din cauza rambursării de TVA: ”Începând cu septembrie 2011, la fiecare sfârşit de trimestru se remarcă o scădere pronunţată a rambursărilor de TVA în comparaţie cu lunile anterioare, reducerea discreţionară a rambursărilor fiind utilizată probabil în scopul atingerii ţintelor trimestriale de deficit bugetar pe metodologia cash. Consiliul fiscal recomandă reducerea acestei volatilităţi a rambursărilor de TVA, aceasta fiind de natură să influenţeze negativ lichiditatea şi situaţia financiară generală a companiilor beneficiare de rambursări de TVA. În acest sens, a se vedea declaraţia Ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu:” în această lună (august) vrem să rambursăm TVA pentru toţi cei care se încadrează în termenul de 45 de zile, celor care au deciziile de rambursare semnate. Vom ajunge la zi cu aceste rambursări, efortul bugetar fiind de 1,2 miliarde de lei. E şi o infuzie de bani în economie, operatorii putând astfel să îşi achite facturile la rândul lor. Eram într-un calendar în care existau întârzieri care ajungeau şi la 60- 75 de zile faţă de cele 45 de zile cât prevede Codul Fiscal”. Pe cale de consecinţă, ţinând cont de declaraţie, ne putem aştepta la o diminuare a volatilităţilor generate de întârzierea rambursărilor de TVA. Însă, se mai poate adăuga că arieratele au continuat să scadă la nivelul autorităţilor locale, dar au crescut la nivel central. Pentru a se evita o revenire a acestei probleme structurale a arieratelor se va implementa un nou sistem de control al angajamentelor şi de raportare fiscală. România şi-a respectat şi îşi va respecta ţintele privind consolidarea fiscală. Am ieşit din Procedura de Deficit Bugetar Excesiv. În 2013 ne menţinem ţinta de deficit fiscal 2,4% din PIB, pe metodologia ESA. În primul semestru din 2013 deficitul a fost de 1,1 % PIB în concordanţă cu proiecţiile realizate.

www.adevarul.ro