În 2011, într-o postare de pe http://www.contributors.ro/economie/cum-poate-romania-sa-faca-surfing-pe-creasta-valului-doi-al-crizei/ discutam despre necesitatea constituirii unei celule de criză la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, care să implementeze un set de indicatori de fiscal stress/indicatori fiscali de avertizare timpurie, în conformitate cu metodologia propusă de FMI (vezi pentru detalii Baldacci, E, McHugh, J., Petrova, I. (2011), Measuring Fiscal Vulnerability and Fiscal Stress: A Proposed Set of Indicators, IMF Working Paper 11/94, Washington: International Monetary Fund). Propuneam ca celula de criză să implementeze un raport care să cuprindă două instrumente de semnalizare: un indice al vulnerabilităţii fiscale, care măsoară permanent gradul de vulnerabilitate fiscală şi un indice fiscal stress, care oferă o evaluare a tendinţei economiei spre „evenimente” extreme, cum ar fi neîndeplinirea obligaţiilor fiscale şi vârfuri mari în amploarea ratei dobânzilor.

Raportul Comisiei Europene Public Finances in EMU 2013, European Economy 4/2013 (disponibil la http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2013/public-finances-in-emu-2013_en.htm) analizează sustenabilitatea finanțelor publice pe termen scurt, mediu și lung (în ciuda înțelesului comun a termenului de sustenabilitate – mai ales cu semnificație pe termen lung). Pe termen scurt, se inovează un indicator S0 de avertizare timpurie a stress-ului fiscal. Din graficul publicat de Comisia Europeană se observă că dacă în 2009 mare parte dintre statele membre depășeau pragul de stress fiscal (calculat la 0.44 puncte, conform http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/economic_paper/2012/pdf/ecp475_en.pdf) și ar fi trebuit să fie activată procedura de avertizare timpurie, în 2012 situația s-a modificat. Spania și Cipru sunt de departe amenințate de evenimente fiscale nedorite.
www.contributors.ro