de Cristian Socol

Sistemul de reguli a fost propus şi implementat pentru a asigura sănătatea finanţelor publice în Uniunea Europeană, pentru a asigura un mecanism automat de stabilizare la nivel macroeconomic. Regulile fiscale sunt încălcate grav, 12 ţări din UE sunt în procedură de deviere semnificativă în 2019. În 2020 lucrurile se complică. Reforma este din ce în ce mai necesară. Evaluarea realizată de Comisia Europeană pe baza Programelor de Stabilitate şi a Programelor de Convergenţă trimise de ţările UE în mai 2019 indică derapaje majore în ceea ce priveşte finanţele publice şi respectarea regulilor fiscal-bugetare. Dacă suprapunem evoluţiile total defavorabile ale producţiei industriale din ţările dezvoltate ale UE din ultimele luni, vom înţelege amploarea problemelor economice din clubul european şi nevoia reformării cadrului fiscal bugetar în vederea încurajării investiţiilor. Mai mult, Banca Centrală Europeană trebuie să revină la instrumentele neortodoxe de tip relaxarea cantitativă mai devreme de toamna acestui an, aşa cum anunţase în prealabil. Politica monetară a BCE trebuie să folosească toate instrumentele la dispoziţie pentru stimularea economiei reale. Stimulii pe cererea agregată inclusiv prin politici de tip wage led growth trebuie activaţi de către guverne în mai mult decât cele 16 ţări europene care aplică deja această strategie. Încălcarea continuă a sistemului de restricţii fiscal bugetare actual a devenit o certitudine. Şi mai grav pentru credibilitatea procesului, aplicarea procedurilor privind nerespectarea regulilor fiscale europene nu se face uniform. Avertizarea/sancţionarea ţărilor în dezvoltare din UE se face permanent, cu aplicarea drastică a regulamentelor şi procedurilor / avertismente privind tăierea fondurilor europene pe când implementarea unor algoritmi/sancţiuni pentru ţările dezvoltate întârzie să apară. Am realizat o documentare pe baza evaluării publicate de Comisia Europeană în mai/ iunie 2019 cu privire la Programele de Convergenţă şi Programele de Stabilitate prezentate oficial de către ţările membre. În Evaluările pentru fiecare ţară există capitole separate care indică modul în care se îndeplinesc regulile fiscale europene – regula fiscală privind deficitul bugetar structural şi regula fiscală privind criteriul datoriei guvernamentale. Am vrut să văd cadrul mare la nivel european, cum stă fiecare ţară în parte, câte ţări încalcă principiile deficit bugetar efectiv de maxim 3% din PIB, datorie publică de maximum 60% din PIB sau criteriile mai noi – deficit structural de până în 0,5% din PIB potenţial în ţările cu datorie mare şi 1% din PIB potenţial în ţările cu datorie mică. Am mai insistat pe analiza modului în care se respectă criteriul datoriei publice – regula fiscală prin care se cere statelor membre cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB să conveargă către această ţintă. Şi, nu în ultimul rând câte ţări îndeplinesc MTO (obiectivele bugetare angajate pe termen mediu) pentru că dacă ne uităm pe numărul de ţări din UE28 care şi-au îndeplinit vreodată MTO sau câte şi-au amânat „permanent” este jale. Cu privire la ultima remarcă, România face parte din clubul select şi restrâns al câtorva ţări care au respectat 3 ani regulile fiscale privind deficitul bugetar structural şi MTO. În 2019 o singură ţară UE – Cipru – nu îndeplineşte criteriul de deficit bugetar efectiv de 3% din PIB, 13 ţări din UE28 nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale mai mici de 60% din PIB. Mergând mai departe cu analiza, 14 ţări din UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în anii 2018 si 2019 cumulativ, 6 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB (7 state membre au beneficiat de o perioadă de tranziţie de 3 ani) şi 16 ţări din UE 28 nu îndeplinesc MTO în 2018 şi 2019 cumulativ, adică angajamentul făcut în faţa CE privind atingerea unor deficite bugetare pe termen mediu. Mai grav, dacă în 2018 un număr de 7 ţări membre (Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Marea Britanie) se aflau în deviere sau deviere semnificativă (2 ţări) de la cerinţele componentei preventive în ceea ce priveşte regulile fiscale, vom observa din analiza Comisiei Europene că în 2019 nu mai puţin de 12 ţări vor ajunge să fie avertizate pentru deviere semnificativă (derapaje în 2018 şi 2019 cumulativ)(cu rosu in tabelul de mai jos). În 2020 situaţia se va înrăutăţi şi mai mult.

Citeste mai mult: adev.ro/ptatbe