Este ca la Radio Erevan, este invers faţă de manipulare. Datoria guvernamentală nu a crescut, ci a scăzut de la 37,4% din PIB în 2016 la 34,9% în iunie 2018, iar bufferul nu a scăzut cu 2 miliarde euro, ci a crescut cu 3,5 miliarde lei. În epoca fake news, ne mai miră ceva?

În ultimele săptămâni am citit declaraţii publice sau am auzit /văzut la TV foşti demnitari care se arătau îngrijoraţi cu privire la evoluţia datoriei guvernamentale (în creştere) sau a diminuării bufferului (rezervei financiare pentru vremuri grele) cu 2 miliarde de euro.

Să analizăm puţin fiecare evoluţie în parte şi vom trage fiecare concluziile de rigoare.

1. Sustenabilitatea datoriei publice se măsoară doar prin dinamica datoriei guvernamentale în PIB. Este o greşeală elementară să priveşti creşterea datoriei guvernamentale a unei ţări prin modificarea în sumă absolută. Să luăm un exemplu. Păi dacă România s-a împrumutat în anul 2017 cu 15,81 miliarde lei iar producţia (PIB) obţinută a fost mai mare cu 96,32 miliarde lei adică de 6 ori mai mult este un lucru rău? În condiţiile în care ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut de la 37,4% din PIB în 2016 la 35% din PIB în 2017 (cifre Eurostat 2018) o fi pericol? Să o luăm şi mai simplu. Dacă dumneavoastră împrumutaţi o sumă de 10.000 lei pentru a vă cumpăra un aparat de tuns iarba şi cu el produceţi 60.000 lei asta înseamnă că împrumutul a fost iraţional din punct de vedere economic? Nu şi-a „scos” banii şi în plus a mai adus în gospodărie 50.000 lei adică un plus de 5 ori mai mare decât împrumutul? Mai mult, mergând pe ultimele date oficiale furnizate de Ministerul Finanţelor Publice în primele 6 luni ale acestui an datoria guvernamentală a crescut cu 4,72 miliarde lei în condiţiile în care PIB luat în considerare conform metodologiei a crescut cu 16,43 miliarde lei. O fi ceva îngrijorător?

2. Dacă datoria guvernamentală a unei ţări este mare sau mică se vede şi raportând-o la acelaşi indicator în cazul altor ţări. În situaţia României, ţară membră UE, ar fi cazul să analizăm comparativ situaţia faţă de aceste ţări. Conform ultimelor date oficiale Eurostat de la sfârşitul lunii iulie 2018, România are a patra cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale în PIB. Deci nu e panică. Că dacă ar fi panică la noi, ce să mai spunem de media UE28 de 81,5% din PIB, de ponderea datoriei Greciei de 180% din PIB, a Italiei de 133% din PIB, a Portugaliei de 126% din PIB, a Belgiei de 106% din PIB, a Spaniei de 99% din PIB, a Franţei de 98% din PIB s.a.? Ultimele date Eurostat arată că în Q1 2018 faţă de Q1 2017 datoria guvernamentală a Italiei a crescut cu 41 miliarde euro, a Franţei cu 40 miliarde euro, a Spaniei cu 34 miliarde euro şi a Belgiei cu 9 miliarde euro. Sunt numai câteva exemple, dar aceasta înseamnă că ţările respective au o problemă de sustenabilitate?

Citeste mai mult: adev.ro/pf52ot