Este evident ca una dintre prioritatile Romaniei este legata de eficientizarea sectorului public. Subsecvent acestui obiectiv, restructurarea companiilor de stat și cresterea sustenabilității financiare a sectorului public sunt tinte angajante pe termen scurt si mediu.

Concomitent, statul român reformat trebuie să-și refacă puterea de influență în economie. Modelul actual de economie indică puternice eșecuri ale pieței, pierderi de resurse importante ca urmare a acțiunii căutătorilor de rentă, puterea redusă a instituțiilor de reglementare s.a. Statul trebuie să-și regăsească cât mai multe butoane de reglare în economie.

Majoritatea analizelor legate de arieratele din economie sunt asimetrice, vorbind doar despre faptul că statul are de plătit sume de bani catre sectorul privat. Sunt întoarse pe toate fețele efectele pe care problema arieratelor statului le genereaza in economie. Intarzierile provocate de plățile pe care statul trebuie sa le facă către sectorul privat cauzeaza acestuia probleme financiare, intrarea în insolvență, falimente, pierderi de locuri de muncă etc.

Este corect, dar analiza efectelor este lipsita de cealalta directie de analiză, care să privească efectele generate de arieratele pe care statul le are de recuperat din economie (inclusiv de la sectorul privat). Costul de oportunitate al lipsirii statului de aceste resurse poate fi tradus prin imposibilitatea finantarii masurilor de stimulare catre sectorul privat, presiune fiscală mai ridicata pe contribuabilii corecti, subfinantarea investitiilor in educatie si sanatate, cresterea imprumuturilor si efectul de crowding out s.a.

Este clar. Statul trebuie să-și plătească arieratele. Chiar dacă acestea reflectă constrângeri slabe (fiind mai ales o problemă specifică țărilor în tranziție). Chiar dacă arieratele pot servi ca instrument de politică industrială și drept instrument al politicii sociale. Si chiar daca acestea pot reprezenta la un moment dat un substitut al infundarii canalelor de creditare.

Statul și-a asumat față de FMI angajamente privind reducerea arieratelor, întreprinzându-se deja măsuri în scopul diminuării acestora. Cu toate acestea, arieratele opun rezistenta la scadere, reflectand un comportament inertial incorect. Arieratele inregistrate la nivelul administratiei publice centrale si locale la sfarsitul lunii decembrie 2012 se ridicau la circa 200 milioane euro. Mai punem aici arieratele companiilor de stat de 2,55 miliarde euro chiar daca majoritatea sunt catre stat.

Bun. Sa analizam acum si celalalta parte a paharului. Statul are de încasat de la agenţii economici 16 miliarde euro echivalentul a 12% din PIB, dar recuperabile doar 4 miliarde euro adică 3% din PIB.
www.contributors.ro