de Cristian Socol

Ucraina este în pragul haosului. 80 de morţi, împuşcături, imagini terifiante. Moneda Ucrainei a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 5 ani. Violenţa creează agitaţie, nelinişte, panică.

Dupa terminarea razboiului civil, ucrainienii trec la un alt razboi, la fel de dificil: cum isi vor plati datoriile si dobanzile de aproape 10 miliarde de dolari? Cum vor sustine moneda cand rezervele sunt la minimul ultimilor ani, la numai 19 miliarde dolari iar peste 52% din datorie este in valuta? Cum vor sustine cursul de schimb in conditiile in care rezervele bancii centrale nu acopera decat maximum 2 luni din deficitul de cont curent si un pic peste 30% din datoria externa pe termen scurt? Cum vor reusi sa imparta resursele bugetare reduse daca rata de crestere in 2013 este estimate a fi negativa? In maximum doua luni, Ucraina intra in asa numita spirala a mortii.

Nici Ungaria nu se simte foarte bine. Este vulnerabila la socurile provocate de decizia FED de a reduce procesul de relaxare cantitativa. Forintul se depreciaza destul de puternic, necesarul de finantare a crescut in acest an, experimentul de politici economice cu tenta nationalista are o probabilitate mica de reusita.

Romania este la spa. Discutii de salon, mers tantos, se gudura, rad, sunt binedispusi. O putere extraordinara, siguranta de sine, inflexibilitate. Nu mai este timp de a asculta caci nu-i asa, trebuie sa vorbeasca. Se invart ca niste titirezi, sunt nelinistiti dar calmi, au o stapanire demna de invidiat, mananca maiestuos si se misca cu gratie. Sunt actori in Razboiul Româno-Român. Sunt la spa.

Da, este adevarat. ACUM, Romania se imprumuta la minime istorice, Romania are credibilitate, Romania a efectuat o consolidare fiscala inteligenta (reducere de deficite bugetare cu crestere economica record in UE). Da, Banca Centrala are rezerve care acopera peste 7 luni de importuri, avem buffer in Trezorerie care acopera 4 luni din necesarul curent de finantare, avem un tablou macroeconomic de invidiat.

Dar, atentie, in perioadele de crize si poostcrize financiare timpul trece repede. ACUM esti lider, maine esti codas. Nici nu vreau să mă gândesc la ziua de luni. Înclin să cred că încă mai există decenţă, responsabilitate şi inteligenţă în planul politic, acolo unde zgomotul provocat de mişcări neaşteptate ne costă foarte mult, atât economic cât şi social. Valul extern te inghite chiar daca esti surfer profesionist.

Chiar daca anul 2013 poate reprezinta cel mai bun an macroeconomic de dupa Revolutie – cifrele spun asta – efectul de contagiune determinat de turbulentele din zona, suprapuse unei agitatii politice interne, ar putea sa ne creeze mari probleme. Inca mai avem de lucrat la raţionalizarea severă a cheltuielilor publice, restructurarea companiilor de stat şi accelerarea reformelor structurale în educaţie şi sănătate.

Am mai scris, am mai spus, mai spun o data. În condiţiile în care criza politică va apărea şi se va manifesta o perioadă mare de timp – incertitudinea politică ca factor de influenţă temporar, tranzitoriu asupra economiei se va transforma în factor permanent, recurent şi va începe să genereze costuri. Un scenariu în care am putea regăsi: greutati de rostogolire a datoriei pe termen scurt ca urmare a creşterii ratei dobânzii pe pieţele externe; ratarea procesului de ajustare fiscală prin neândeplinirea ţintelor convenite cu creditorii internaţionali, creşterea CDS urilor şi a riscului de ţară, mărirea costului refinanţării datoriei publice scadente şi a deficitului bugetar.

Nu doar creditorii externi, dar şi băncile autohtone vor împrumuta Guvernul mult mai scump. Moneda naţională poate avea perioade de depreciere bruscă. Volatilitatea cursului de schimb va creşte, ceea ce poate genera pierderi pentru agenţii economici. Deprecierea monedei va mări la rândul său costul finanţării externe a datoriei publice; în plus contribuie automat la majorarea acesteia, în condiţiile în care 50% din aceasta este în valută. Deprecierea monedei poate intari ponderea creditelor neperformante dincolo de pragul psihologic de 20%, ceea ce se va repercuta asupra procesului de creditare şi va avea impact negativ asupra creşterii economice. Consolidarea unor rate de crestere economica de peste 3% va fi pusa in pericol. Strainii, care detin 20% din datoria publica interna, s-ar putea sa nu se simta foarte bine sis a-si retraga banii.

Nu aş dori să mai trăim în România încă un scenariu negru. Costurile pentru fiecare dintre noi vor apărea imediat. Canalul de transmisie al zgomotului politic/ informaţiilor negative asupra anticipărilor agenţilor economici şi mai departe asupra economiei este cert.