OraNoua.ro
Publicat în 12 august 2015, 17:43 / 172 elite & idei

Cristian Unteanu: Amnesty International intră în luptă în favoarea legalizării prostituţiei şi proxenetismului

Cristian Unteanu: Amnesty International intră în luptă în favoarea legalizării prostituţiei şi proxenetismului

de Cristian Unteanu

Reprezentanţii celor 70 de organizaţii naţionale ale Amnesty International au votat ieri, la Dublin, o rezoluţie calificată drept istorică. Se cere depenalizarea prostituţiei, argumentul fiind obţinerea unei mai bune protecţii sociale pentru „lucrătorii în domeniul sexului“, cât şi pentru clienţii acestora dar şi, într-o anume măsură, pentru proxeneţi.

Cu condiţia expresă ca aceştia doar să gereze activităţile respective şi să nu exercite constrângeri de orice fel pentru a obliga „muncitorii sexului” să presteze activităţile respective. Pentru Le Soir, Philippe Hensmans, directorul organizaţiei belgiene a Amnesty International, preciza că, privind ultimul punct, voinţa este de a depenaliza „anumite forme de cooperare între muncitorii sexului care, în anumite legislaţii naţionale, sunt asimilate proxenetismului”. Şi dădea un exemplu: două sau trei persoane doresc să închirieze un apartament unde să practice activităţile respective, caz în care proprietarul, altfel om nevinovat, cade sub incidenţa legii fiind pasibil de acuzaţie de proxenetism.

FOTO: rutele traficului cu carne vie

Consecinţele deciziei sunt realmente enorme. Pe de o parte, din acest moment, organizaţia internaţională poate fi solicitată să-şi canalizeze forţa sa de lobby (asistenţă juridică gratuită pentru persoanele condamnate pentru asemenea activităţi, rapoarte interaţionale de penalizare a ţărilor cu legislaţii contrare principiilor susţinute în Rezoluţie etc.) dar şi, logic, ne putem aştepta la o vastă campanie de susţinere a temei respective pe lângă instituţiile internaţionale competente.

Tehnic vorbind, subiectul a fost de două ori rezolvat în România timpurilor moderne.

Prima oară, prin Decretul 351 din 20 august 1949 care interzicea practicarea prostituţiei, apoi prin decizia Camerei Deputaţilor din Parlamentul României (21 iunie 2011) care a a declarat prostituţia ca ilegală (după aprobarea textului şi în Senat, în luna martie a aceluiaşi an).

Se va schimba oare ceva? Greu de crezut. În orice caz, nu în aceste condiţii de acum şi în contextul în care cu totul altele sunt dezbaterile care domină scena politică de la noi.

Cu toate acestea, semnalul are o relevanţă specială chiar şi pentru noi. Pe de o parte, arată că, cel puţin în zona unor ONG-uri (repet, cu foarte mare putere de influenţă pe plan internaţional) se propune o asemenea schimbare legislativă radicală, cu mult mai amplă chiar decât tematica recurentă a legalizării prostituţiei (realitate în câteva ţări europene). Iniţiativa Amnesty International vine, absolut incredibil, pe un vid legislativ internaţional căci nu există nicio prevedere care să permită legalizarea prostituţiei, modul în care ar trebui să fie organizată, penalizări privind traficul de fiinţe umane şi exploatarea sexuală, totul rămânând la latitudinea Statelor Membre.

Ce avem totuşi este o Rezoluţie a Parlamentului European (o puteţi accesa aici) privind „priorităţile şi definirea unui noui cadru politic la nivelul UE în materie de luptă împotriva violenţei contra femeilor“, prostituţia fiind asimilată cu o asemnea formă de violenţă. Atâta tot.

Ce avem acum în Europa?

Prostituţia este interzisă complet în România, Croaţia  şi Lituania. În Slovenia este ilegală, dar a fost decriminalizată începând cu anul 2003.

Portugalia – Prostiuţia este legală începând cu anul 1983, dar nu este recunoscută drept o activitate profesională. Prostituatele nu sunt integrate în sistemul socio-fiscal (impozite şi asigurări sociale).

Spania – este posibil să deţii un bordel şi să-l exploatezi, dar nu să faci profit din obligarea unei persoane să se prostitueze. Este autorizată racolarea de clienţi în stradă, dar nu în apropierea şcolilor şi în anumite oraşe. Prostituatele nu sunt integrate în sistemul socio-fiscal.

Franţa – bordelurile au fost închise din 1946. Prostituatele plătesc impozite şi pot beneficia de anumite beneficii, aşa cum ar fi „acoperirea medicală universală”.

Italia – bordelurile au fost închise în 1958, proxenetismul este interzis şi prostituatele nu beneficiază de niciun fel de statut social. Dar prostituţia este autorizată şi beneficiile obţinute sunt impozitabile.

Irlanda – postituţia este autorizată, dar sunt interzise racolajul, proxenetismul şi bordelurile. Este acum în discuţie o lege care să penalizeze clienţii care apelează la serviciile prostituatelor.

Marea Britanie – legea „anti-social behaviour” penalizează racolajul în stardă şi din maşină. Prostituatele plătesc taxe şi impozite şi pot beneficia de serviciile sistemului public de sănătate.

Belgia – este acceptată prostituţia şi cumpărarea de servicii sexuale, dar sunt interzise racolajul şi proxenetismul. Sunt autorizate bordeluri, „vitrinele” şi „barurile specializate”.

Olanda – prostituţia este autorizată din anul 2000, cu condiţia ca persoana care o practică să fie majoră şi clentul să aibă peste 16 ani. Persoanele care practică prostituţia trebuie să se înregistreze ca atare şi să plătească impozite. Proxenetismul este autorizat.

Danemarca – persoanele care se prostituează beneficiază de aceleaşi drepturi sociale ca orice cetăţean, numai că, activitatea lor nefiind recunoscută ca profesie, nu beneficiază de concedii legale, concedii de boală plătite. Sunt supuse impozitării.

Suedia – prostituţia nu este interzisă, în schimb clienţii riscă o pedeapsă până la 6 luni închisoare. Modelul se aplică şi în Norvegia, cu aceeaşi prevedere care interzice achiziţionarea de servicii sexuale în străinătate.

Finlanda – prostituţia este autorizată, dar nu în bordeluri, ci prin anunţuri pe Internet sau se practică în cluburi şi saloane de masaj.

Germania – prostituţia este o profesie recunoscută oficial: beneficiază de asistenţă socială, au un sindicat reprezentativ propriu şi pot semna contracte legal recunoscute cu clienţii privind serviciile oferite. Persoanele care practică prostituţia pot deduce cheltuielile specifice (cosmetice, material necesar exercitării profesiei şi necesar pentru servicii speciale, chirie) din totalul impozitelor datorate statului.

Luxemburg – prostituţia este autorizată, sunt interzise bordelurile şi proxenetismul.

Republica Cehă – prostituţia nu este considerată drept o activitate economică normală, dar este supusă impozitării, iar persoanele care o practică trebuie să treacă prin controale medicale regulate

Austria – persoanele care se prostituează trebuie să se declare la poliţie şi să respecte programul săptămânal de controale medicale. Racolajul este interzis în zonele rezidenţiale, dar e permis în cartierele speciale.

Polonia – persoanele care se prostituează nu trebuie să plătească impozite, deci nu beneficiază de niciun fel de asistenţă socială.

Ungaria – pentru practicarea prostituţiei este necesar un permis special (fără posibilitatea de racolare şi în afara bordelurilor). Prostituatele pot da un bon fiscal pentru prestaţiile oferite şi plătesc impozite.

Slovacia – sunt interzise proxenetismul şi bordelurile, dar nu şi saloanele de masaj erotic. Persoanele prostituate nu beneficiază de asistenţă socială.

Bulgaria – prostituţia nu este interzisă în mod expres de lege, care penalizează doar racolajul şi proxenetismul

Grecia – prostituţia este considerată ca o meserie, vizitele medicale fiind obligatorii de două ori pe lună. Sunt ilegale proxenetismul, promovarea prostituţiei şi prostituţia masculină.

Letonia – odată cu intrarea ţării în UE, a devenit „capitala turismului sexual în Europa“. Persoanele prostituate trebuie să facă o vizită medicală lunară şi să prezinte clienţilor o „dovadă de sănătate“ la zi.

Estonia – prostituţia este autorizată începând cu vârsta de 18 ani, dar sunt interzise bordelurile şi proxenetismul.

(sursa: CARTO DB, publicată de Le Monde 2015)

Contextul este acesta. Preocuparea este însă la nivelul politicilor europene viitoare, în condiţiile în care toate serviciile de informaţii nu contenesc să atragă atenţia asupra amplorii în continuă dezvoltare a reţelor de „carne vie” care aduc tinere şi tineri (cu vârste din ce în ce mai fragede, mediabun de consum” fiind acum în jur de 12-14 ani) pentru alimentarea cererii enorme de pe pieţele europene, profitând, ca regulă generală, de situaţiile de disperare economică în care se află femeile din zonele de provenienţă.

Apelul Amnesty International, grav în sine, poate deschide o breşă suplimentară în ceea ce este acum fragilitatea evidentă a UE în faţa migraţiei ilegale de acest tip, întărind barierele de apărare a unui trafic inuman şi generator de multiple pericole sociale pe termen scurt şi mediu.

Care va fi răspunsul societăţii europene? Care vor fi reacţiile naţionale? Greu, foarte greu de anticipat. Dar dumneavoastră ce părere aveţi?

adevarul.ro

 

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe