Matei Bogdan
Publicat în 10 februarie 2021, 10:54 / 296 elite & idei

Cristian Unteanu: Biden ameninţă, Germania şi Austria ridică indiferente din umeri şi se conturează finalizarea perspectivei central-asiatice

Cristian Unteanu: Biden ameninţă, Germania şi Austria ridică indiferente din umeri şi se conturează finalizarea perspectivei central-asiatice

de Cristian Unteanu

Joe Biden spune, precum ilustrul său predecesor: „Nord Stream 2, „o afacere proastă pentru Europa”. să vedem ce vor avea de spus europenii care trebuie să decidă dacă vor conexa procesul de adoptare de eventuale sancţiuni pentru cazul Navalnii de opririea construcţiei gazoductului Nord Stream 2, conducta proiectată să transporte anual 100 miliarde metri cubi de gaz natural din Rusia către Germania.

Reamintesc că lucrările au fost stopate în decembrie din cauza sanţiunilor americane. Au existat două seturi de asemenea sancţiuni.

Primele fuseseră decise pentru a opri începerea lucrărilor de către nava Fortuna (foto) prin intermediul prevederilor conţinute în documentul semnat de Donald Trump pe 18 ianuarie, invocând legislaţia din 2017 „Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act“. Un al doilea set de sancţiuni dezvoltă conţinutul deciziilor din primul document şi este destinat a fi pus în practică din momentul în care nava rusă intră în apele teritoriale daneze. Ameninţările şi-au făcut până acum efectul, îndepărtând o serie de companii care nu şi-au asumat niciun fel de risc (precum norvegienii de la DNV GL) . Interesant este că întreg procesul de construcţie este deocamdată blocat şi în sectorul apelor teritoriale germane, asta până se va vedea cum se va rezolva procesul intentat de ONG-ul german Deutsche UmwelthilifeVor  împotriva autorităţile germane care au acordat permisul de construire. În termenii deciziei americane, se prevăd sancţiuni împotriva tuturor companiilor care vor oferi navei respective orice tip de servicii portuare, echipamente, asigurări, inspecţie sau alte servicii.  Pentru moment, reuşiseră să îndepărteze aproape toate companiile care erau angajate în livrarea de nave dotate cu echipamente specializate pentru montarea conductei submarine (ajunsă la 90% din construcţie), acum aflate la începutul tronsonului de 75 de kilometri din apele teritoriale daneze. 

Ruşii au luat însă decizia de a continuam astfel încât nava Fortuna a început deja lucrările în Zona Economică Exclusivă Daneză, operaţiune pentru care au primit pe 15 ianuarie acceptul autorităţilor de la Copenhaga.  Iar nava Fortuna se află acum poziţionată deja aici:

Peter Altmaier, ministrul german al economiei, a atras însă atenţia asupra intenţiei de a lega sancţiunile pe tema Navalnii de cele pe tema gazoducului: „Relaţiile de afaceri şi proiectele de afaceri au existat de decenii şi reprezintă ceva precis, iar violările severe ale dreptului omului şi reacţiile noastre la asta sunt altceva“.  Angela Merkel a intervenit spunând că sancţiunile extrateritoriale „nu constituie cel mai bun mijloc“ de a rezolva un contencios şi că „Nord Stream este un proiect economic, dar are şi implicaţii politice şi, prin asta, joacă un rol important relaţiile transatlantice“.

Mesajul era clar şi a fost imediat auzit şi comentat, mai ales că doamna Markel a insistat că, în ciuda existenţei „unor diferenţe profunde“ între UE şi Rusia, „este necesar să rămânem în dialog cu Rusia pe multe dintre problemele strategice. Trebuie să ţinem canalele de comunicare deschise cu gigantul vecin din est al Europei. Poziţia noastră în ce priveşte Nord Stream 2: pentru moment, proiectul nu este afectat“.  

Acestei opinii i se adaugă cea a lui Sebastian Kurz care, într-un interviu pentru Welt am Sontag, a afirmat: „Salut decizia guvernului german de a susţine în continuare proiectul Nord Stream 2“ , adăugând că acesta ar fi benefic multor ţări europene. Ceea ce susţine şi preşedintele francez Emmanuel Macron: „Am stabilit o poziţie europeană şi rămânem la ea. Nimic nu se va putea face fără o strânsă cooperare franco-germană. Vrem să implementăm o tranziţie mai suverană şi o discuţie mai fermă cu Rusia”.

Discuţia asta vine în contextul în care europenii să ajungă la un nivel de independenţă strategică care să dea timpul de respiro economiilor din ţările industrializate, în primul rând Germania şi Franţa, să reechilibreze economiile lovite foarte serios de efectele pandemiei şi – în opinia multor economişti, în imposibilitate de a achita alte costuri suplimentare, chiar foarte importante, reprezentate de costul prohibitiv al gazelor lichefiate din SUA. În acest timp, profitând de noile condiţii din zona „centrului lumii” continuă şi încep să se precizeze oarece şanse concrete pentru mega-proiectul TAPI Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India care să fie legat de reţeaua existentă din India şi Pakistan dar, mai ales, să poată să se lege de reţeaua din Noul Drum al Mătăsii şi de proiectul IPI Iran-Pakistan-India. Şi este evident că ideea centrală este susţinerea zonei pe care o tranzitează, ridicând considerabil economiile, dar deschizând şi linii alternative comerciale – pentru orice tip de mărfuri – ieşind din dependenţa cvasi exclusivă de sursele tradiţionale din Golf şi, în general de hegemonia Arabiei Saudite.

Cel mai interesant eveniment al momentului – în acest efort de independentizare faţă de sursele tradiţionale de presiune şi putere, mi se pare a fi vizita unei delegaţii de înalt nivel a talibanilor afgani în Turkmenistan. Delegaţia taibanilor a fost condusă de molahul Abdul Gani Baradar şi a fost primită de Rashid Meredov, viceprim-ministru şi ministru de externe al Turkmenistanului, discuţiile concentrându-se asupra unei teme care, oricum importantă, a devenit pre-condiţia amplasării şi funcţionării unei reţele de conducte de transport. În această zonă şi oriunde altundeva.

În noile condiţii, a devenit clar că talibanii (şi nu guvernul pro-american de la Kabul) reprezintă forţa reală care să dea garanţiile de securitate necesare pentru acest proiect strategic pe care Mohamad Soleh Shahin, purtătorul de cuvând al delegaţiei afgane, îl punea în legătură directă cu un al doilea, cel al unei căi ferate între Turkmenistan şi Afganistan, de foarte mult timp dorită ca o continuare a liniei feroviare chinezeşti spre Kabul din Noul drum al Mătăsii (deja funcţională, are 7000 km., construcţie finanţată de China cu o contribuţie de 100 milioane USD).

Talibanii s-au oferit să garanteze securitatea construcţiei şi funcţionarea în parametri a conductei, ceea ce, ştiind ceva despre zona respectivă, înseamnă că apare singurul vector de securitate valabil şi funcţional deoarece – fie că vorbim doar de punctele de trecere Herat şi Kandahar, acolo nimic nu se poate face fără acordul talibanilor. Cu atât mai mult o conductă de gaze.

Desigur că acelaşi raţionament, cu asigurări şi contra-asigurări militare specifice, a funcţionat şi în cazul Nord Stream2. De văzut, în funcţie de contractele ulterioare pentru extensii înspre alte ţări occidentale, dacă Nord Stream se va închide,  va rămâne doar proiectul bilateral de acum sau, cum poate ar fi normal, va fi considerat proiect strategic european şi, ca atare, va face parte din interesele europene protejate de politica de apărare comună.

Deocamdată, în aşteptare, să vedem cum evoluează tensiunile momentului şi, mai ales, între timp, cine se leagă cu cine, iată cât de rapid, în teritoriile rămase nu pentru mult neingrate într-unul dintre sistemele de asigurare energetică emergente.  

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe