OraNoua.ro
Publicat în 13 aprilie 2016, 17:05 / 195 elite & idei

Cristian Unteanu – Contraofensivă rusă: dezgheţarea „conflictelor îngheţate“

Cristian Unteanu – Contraofensivă rusă: dezgheţarea „conflictelor îngheţate“

de Cristian Unteanu

Din păcate, suntem tentaţi să privim fiecare situaţie conflictuală drept un eveniment separat, evoluând după o logică proprie şi interesant atât timp cât este pus sub lumina reflectoarelor. Mai interesant, dacă este aproape de noi; fapt divers oarecare, dacă se petrece undeva departe, în spaţii puţin cunoscute şi oricum exotice şi obişnuite cu asemenea evenimente.

Drept care un avertisment dat de Dimitri Medvedev (în acel moment Preşedinte al Federaţiei Ruse, vorbind despre Georgia), a trecut aproape neobservat, cu toate că, pe fond, transmitea un mesaj care ridica pe neaşteptate un colţ al vălului marii gândiri strategice politico-militare pe termen lung a Kremlinului:

„Conflictele îngheţate sunt asemenea unui vulcan. Nu se ştie niciodată când se vor aprinde”.

De ani buni, comunitatea internaţională a încercat (chiar a făcut-o folosindu-se de organizaţiile existente – în principal de OSCE) să acţioneze ca mediator în zonele clasice de „conflict îngheţat: Ossetia de sud, Abhazia, Nagorno-Karabah şi Transnistria. Cele la care, între timp, s-a adăugat o a cincea, cea din estul Ucrainei, cu statut încă incert, posibil de definit, în funcţie de evoluţia situaţiei din viitorul imediat, fie „cald spre îngheţ”, fie de zonă de conflict deschis cu posibilitate de transformare în război civil.

Aceasta este evoluţia posibilă la care făcea referire Dimitri Medvedev, Desigur, fără să meargă mai departe, adică fără să vorbească despre semnalul pe care reactivarea „conflictelor îngheţate” îl poate trimite comunităţii internaţionale în general, dar în special UE şi NATO, Un semnal cu consecinţe geo-politice extrem de serioase, depăşind chiar, cu mult, valoarea  tuturor conflitelor acestea în cazul în care ar exploda simultan. Şi aici începe, în contextul actual, discuţia despre posibila amorsare a unei contra-ofensive ruse de mare amploare. Şi nu numai diplomatică. Sau deloc diplomatică.

Toate „conflictele îngheţate” din această zonă au câteva puncte comune: se produc între foste republici sovietice şi se bazează pe revedicări teritoriale susţinute de comunităţi direct ruse, pro-ruse sau beneficiind de sprijinul total al Moscovei împortiva „opresorilor” adverşi, adesea promotori ai unor politici interne la fel de naţionaliste, dure şi ireconciliabile. Apoi, şi aici intrăm în raţionamentul geo-politic, ele implică direct patru din cele şapte state riverane ale Mării Negre – Ucraina, Rusia, Georgia şi Moldova (celelalte trei fiind Turcia, Bulgaria şi România), iar o explozie conflictuală poate aduce în discuţie situaţia de securitate din întreg arealul Mării Negre, trimiţând valuri seismice de risc spre întreg arealul Europei de est şi Balcanilor, al spaţiului estic al Mediteranei şi, evident, inflamând instantaneu zonele Caucazului şi Mării Caspice. Ameninţând, în anumite condiţii, chiar şi Turcia.

Cele mai evidente consecinţe strategice ar fi cele economice, căci ar fi direct ameninţate marile axe de transport de petrol şi gaze care străbat acum cele trei mări: Caspica, Mediterana şi Marea Neagră (cu cel puţin 30 de petroliere care tranzitează zilnic strâmtoarea Bosfor). Dar mai există o consecinţă a destabilizării majore care s-ar putea realiza prin aprinderea „vulcanilor conflictelor îngheţate”, iar acum discuţia se poartă în perspectiva unei posibile decizii de integrare a Ucrainei şi Georgiei în NATO, previzibil discutată la Summitul de la Varşovia.

Previzibil a fi discutată, este adevărat, dar cu mari probleme de a fi pusă în practică fără a se produce o entorsă majoră la un principiu considerat până acum condiţie sine qua non în negocierile de aderare: cum a fost cazul şi pentru România, statul candidat trebuie să dovedească faptul că a încheiat tratate de bună-vecinătate cu statele de la toate graniţele sale. Ceea ce acum nu este cazul.

Forţa contra-ofensivei ruse este dată şi de incapacitatea dovedită a comunităţii internaţionale de a rezolva cumva, măcar incipient, vreuna dintre aceste situaţii, chiar dacă ele durează de două decenii, la aceasta adăugându-se cazurile mai noi: anexarea ilegală a Crimeii şi alimentarea de către Rusia a conflictului din estul Ucrainei. Sancţiunile economice decise de UE şi la care s-au asociat SUA şi multe alte state din zona G7, chiar dacă au avut un imact serios asupra Rusiei şi, oarecum, au izolat-o de partenerii săi occidentali, au generat din partea Kremlinului o nevoie de ripostă amplă, prin reaşezări sau provocări strategice. Siria este un prim exemplu din această serie. Revigorarea „conflictelor îngheţate” ar fi un pas logic în aceeaşi direcţie.

Ceea ce, pe lângă consecinţele deja enumerate, ar aduce în faţa binomului UE-NATO spectrul foarte uşor de realizat de deschidere a unei noi zone masive de migraţie necontrolată provenind din zonele de conflict, de data asta direct pe Marea Neagră sau pe o rută terestră pe la nordul Mării Negre, inclusiv o altă linie de mari dimensiuni, direct din Ucraina lăsată să intr-un război civil nimicitor. Cu perspectiva îngrijorătoare de destabilizare a scenei politice de la Kiev, aflată acum sub influenţa devastatoarelor dezvoluiri despre Preşedintele Poroşenko şi banii evacuaţi spre companiile off-shore.

Este posibil ca aceste evoluţii să se extindă asemenea unei metastaze? Da, în măsura în care raţionamentul contra-ofensivei se bazează, exact ca până acum, pe inflamarea foarte rapidă a minorităţilor ruse sau pro-ruse care să ducă la destabilizarea rapidă a situaţiei interne din teritoriile respective, solicitând imediat ajutor şi protecţie din partea Federaţiei Ruse. Temerea fiind că scenariul s-ar putea replica nu numai în aceste zone „clasice” şi din această cauză extrem de vizibile, ci şi în altele, spre exemplu în ţările baltice, acolo unde s-ar putea deschide o confruntare directă între Rusia şi NATO. Dar, prin contagiune, ar putea influenţa şi alte stări conflictuale din regiune, în primul rând cea dintre iranieni şi azeri dar şi cea internă, aflată acum în plină evoluţie exponenţială, în interiorul Turciei, evoluând rapid spre o formulă de război civil în toată regiunea de sud-est dominată de minoritatea kurdă.

Episodul războiului din Georgia a fost uitat prea repede, cu demonstraţia de forţă a Rusiei care a mişcat fulgerător o forţă relativ mică din forţele de asalt şi distrus complet capacitatâţile de apărare ale adversarului. S-a crezut, iarăşi greşeală majoră din partea NATO şi UE, că anexarea ilegală a Crimeii avea să fie, tot aşa, un episod izolat şi nesemnificativ pe harta de putere a lumii, cu toate că a provocat o schimbare completă a raporturile de putere în zona Mării Negre, aducând la porţile Europei o foarte bine utilată, acum, bază de asalt pentru operaţiuni militare de mare anvergură.

Inflamarea „conflictelor îngheţate” ar constitui o lovitură enormă. Deocamdată avem avertismentul din Nagorno-Karabah. Este un episod izolat sau, dimpotrivă, suntem martorii unei mişcări de deschidere într-un atac frontal pe tabla de şah şi aşa atât de complicată a geo-politicii mondiale? Acesta este oare primul rezultat al regrupării de forţe decise de Kremlin după retragerea trupelor de elită din Siria?

Vom vedea în viitorul foarte apropiat.

Suntem martorii deplasării jocurilor ofensive înspre regiunea Mării Negre, devenită teren de confruntare direct între interesele multiple ale blocurilor militare şi economice, cu mize enorme, mai mult sau mai puţin vizibile, care generează noi tipuri de ameninţări pe măsură.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMihai Toader-Pasti: Nu m-am mai simțit așa pesimist politic de când cu OUG13

PoliticMihai Toader-Pasti: Nu m-am mai simțit așa pesimist politic de când cu OUG13

EconomieCosmin Ghiță: Avem în derulare investiţii de 9 miliarde de euro şi ne dorim să identificăm tineri pasionaţi şi dedicaţi pe care să îi sprijinim să ajungă experţii de mâine şi să îi păstrăm în ţară

ExternBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

SocialGeorge Butunoiu: Asistentă de 47 de ani sau de 26?

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaMireille Rădoi, Flaviu George Predescu: Lansare de carte „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Gavrilă | Strada de C’Arte

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe